Adica a fi longevivi si in acelasi timp sa fim capabili de mici activitati si deci sa ne pastram autoservirea.
Longevitatea activa preocupa intreaga omenire intr-un grad mai mare ca in trecut datorita cresterii importante a longevitatii. Rationamentul izvorat din acest gand este ca daca am devenit longevivi, sa avem o longevitate activa. Se prefera viata anilor fata de anii vietii.
Viata Longevitatii15
Batranetea fiind ineviila s-a considerat ca este mai util sa se adauge viata anilor, decat ani vietii si in orice caz sa ne pastram autoservirea cat tine si viata.
Este o maxima cuprinsa si promovata in programul Organizatie Mondiale a Sanatatii, prin care se specifica recomandarea de a nu adauga neaparat ani vietii, ci viata anilor. Aceasta recomandare trebuie inteleasa ca un indemn de a face tot ce poate din punct de vedere medical si social pentru a imbunatati calitatea vietii varstnicilor si nu doar a o prelungi cu dezideratul major de a le pastra capacitatea de autoservire.
O vorba inteleapta romaneasca spune ca cine nu are batrani sa-si cumpere, iar celebrul scriitor si ganditor al veacului XlX-lea, inconfundabilul Lev Tolstoi

a scris: La adanci batraneti se desfasoara viata cea mai pretioasa, ce mai utila pentru tine si pentru altii.
Conceptul de protejare a varstnicilor are si o conotatie religioasa, fiind prezent in filozofia tuturor cultelor religioase, iar in ideologia crestina, respectarea varstnicului este legata de respectarea de sine, specificandu-se clar: Cine nu-si respecta inaintasii sau parintii, nu se respecta pe sine si pe Dumnezeu.
Vechile principii ale cultelor religioase, impreuna cu mai noile principii privind drepturile omului, au determinat comunitatile internationale sa sileasca reglementari privind protectia populatiei de varsta a treia. Aceste reglementari sunt concordante cu drepturile acestei grupe populationale, atentie motivata de elemente de ordin moral si anume veneratia fata de valorile produse si acumulate in timpul activitatii prelungite a acestora.
Reglementarea masurilor de protectie speciala a populatiei varstnice nu este intamplatoare. Marii ganditori din trecut au avut intelepciunea sa observe ca batranetea trebuie privita sub trei aspecte: calendaristic, psihologic si sociologic.

Calendaristic vorbind, batranetea poate deveni la un moment dat o incadrare pur administrativa, formala, intrucat cunostintele si experienta acumulata de-a lungul timpului, pot face un individ de 70 de ani sa devina, prin concentrarea energiei sale, mai util pe social si cultural, decat un tanar de 30 de ani, comod si blazat, fara dorinta exprimata de a participa la ceva activ la dezvoltarea societatii. Este de preferat un batran activ decat un tanar blazat.
Pe de alta parte, daca sanatatea fizica si mentala nu este cultivata de catre fiecare individ sau daca adopta un mod de viata potrivnic sanatatii, el isi va pierde prematur potentialul biologic, situandu-se sub valoarea medie a varstei cronologice(calendaristice) Deci fiecare trebuie sa invete sa imbatraneasca si sa se obisnuiasca cu bolile inerente acestei varste, fiind nevoit sa traiasca impreuna cu ele.
Se poate argumenta ca, in anumite situatii, incadrarea administrativa in grupe populationale, numai pe criteriul varstei, nu este corecta.
Psihologe vorbind, batranetea are dimensiune importanta, intrucat personalitatea unor indivizi varstnici, de o valoare intrinseca incontesila, poate activa energii nebanuite in randul semenilor lor, deseori dezorientati sau maneati in scopuri nesanatoase. Aceste personalitati devin si raman modele in constiinta societatii. Faptele si ideile lor vor constitui pilde de urmat, astfel incat contagiunea binelui sa se transmita urmasilor, in opozitie cu contagiunea raului ce apare la tot pasul in viata noastra. Varstnicii intelepti, cu o viata implinita, isi mentin interesul fata de preocuparile anterioare, deoarece omului nu ii sunt caracteristice dezinteresul si inactivitatea, tai echilibrul vietii este intretinut de stimuli de natura fiaca si psihica din mediul inconjurator (in special din mediul social).
Batranetea sociala - pensionarea - poate fi apreciata eronat, intrucat majoritatea persoanelor pensionate intra intr-un repaus ocupational ce induce si un repaus social. Aceasta situatie se simte uneori dureros in viata de familie, in petrecerea timpului liber si mai ales in psihologic, privind rostul continuarii vietii. Din aceste motive, batranetea sociala devina rezultatul unor complicate interactiuni, implicand apartenenta la o clasa de indivizi ce poseda o cunoastere si o intelegere a lumii in intreaga ei complexitate. Privita obiectiv, batranetea sociala este una din cauzele conflictului dintre generatii, stare tensionala ce a generat pe parcursul istoriei serioase probleme de ordin social si economic.
Societatea este obligata sa medieze coexistenta generatiilor si sa asigure o existenta demna celor ce imbatranesc. Ea trebuie sa impiedice inactivitatea acestor indivizi, stimulandu-i sa-si exprime in continuare aspectele cele mai valoroase, atat in 1, cat si public.
Acest lucru se poate realiza interes persona in multe feluri, incepand cu asigurarea conditiilor de participare la viata sociala, cu ocazia evenimentelor electorale, a dreptului de a alege sau a fi alesi in functii onorifice sau de consiliere. In cadrul cluburilor sau a caminelor pentru batrani, forurile administrative vor facilita intalniri cu personalitatile politice culturale sau artistice ale regiunii respective. in acest fel varstnicii nu se vor simti izolati si cu siguranta vor avea ceva de spus in multe din domeniile de exprimare a fiintei umane.
Pe toata durata vietii, varstnicii se vor bucura de asistenta medicala preventiva, curativa si recuperatorie. Tara noastra are o experienta stiintifica vasta in supravegherea sanatatii varstnicilor, la Bucuresti fiind infiintat primul Institut de Geriatrie din lume. Programele de tratament preventiv al batranetii elaborate aici au fost apreciate si adoptate in multe tari.
In socio-medical, la Institutul de Geriatrie Dr. Ana Aslan, pe langa supravegherea starii de sanatate a varstnicilor, cu particularitatile lor legate de grupa de varsta, se cauta in permanenta metode de readaptare la viata sociala a acestei grupe populationale.

Vietii ani si anilor viata

Stiinta si arta de a imbatrani indelung, activ si in demnitate au fost numite, in 1792 de Hufeland, macrobiotica. O lucrare tradusa si la noi tot sub numele de Macrobiotica a fost scrisa de dr. Pavel Vasici Ungureanu. Ideile principale scrise au ramas valabile si astazi.
Tineretea fara batranete si viata fara de moarte, altfel spus, longevitatea perena este un mit si o nostalgie. Contururile sale au devenit mai putin nebuloase si se desprind treptat din ceata imaginatiei. Devin, in parte cel putin, realitati, pe masura ce stiinta asigura avantajul inestimabil al prelungirii vietii. Daca nu neaparat al tuturor, macar afirmatia este valabila in exprimare statistica. Mai persista, desigur, si o fatalitate individuala ce ramane ascunsa in genom sau in sansa fiecaruia, care scapa deocamdata controlului riguros al stiintei, dar si ea este tot mai amanuntit descifrata si secretele codului genetic sau au devenit repere cu ajutorul carora se spera a fi influentata in viitor si aceasta "predestinare". Controlul duratei vietii a devenit un bun la indemana oamenilor, poate inca nu la fel de accesibil oriunde si pentru orisicine, cu toate ca realizarile stiintifice in acest domeniu par a tinde astazi catre apogeu, impresionant sub toate aspectele sau, chiar si prin consecintele care se contureaza nu sub cele mai linistitoare perspective. Nu insistam asupra cifrelor si etapelor exploziei demografice datorate succeselor stiintei, in lupta ei la toate latitudinile impotriva morbiditatii si mortalitatii, dar este cert ca omenirea ar putea fi confruntata cu o eventuala criza, in istoria ei viitoare, prin dublarea rapida a populatiei globului. Perspectiva e de luat in seama, dar nu justifica lamentarile ci mai de graba necesita masuri de ing familial ce trebuie cunoscute si respectate de toti, mai ales acolo unde explozia demografica a inceput deja (Asia, Africa si America latina).
Prevenire si longevitatea activa16
Prevenirea aparitiei bolii si mentinerea sanatatii pana la adanci batraneti au preocupat dintotdeauna lumea medicala. Asupra celei mai efective metode pentru a realiza acest lucru, modificarea stilului de viata sau administrarea preventiva a anumitor medicamente nu exista inca un consens. Desi unele boli au fost eradicate, multe altele tind sa scape de sub control, iar singura masura efectiva ar fi preventia in randul populatiei aflata la risc. Mortalitatea materna, perinatala, prin boli infec-tioase sau datorate nutritiei deficitare se va reduce la nivel mondial cu 3% in urmatorii 10 ani. in aceiasi perioada de timp mortalitatea va creste cu 17%. Doar 20% din decese se petrec in tarile dezvoltate, iar 80% in restul lumii, unde, conform unui recent raport OMS, prevalenta bolilor cronice este in crestere. Dintre acestea, bolile cardiovasculare (BCV) detin o pondere importanta si peste 90% din decesele datorate lor se produc la grupa de varsta peste 55 ani.
Odata cu aparitia preventiei stiintifice, omul (aparent) sanatos este pe cale de disparitie, iar mai deeme sau mai tarziu fiecare va avea o riscograma la purtator din analiza careia se va putea suspecta aparitia unei anumite afectiuni cardiovasculare. S-a spus ca un om considerat sanatos este unul insuficient exploatat. In tarile bogate cei noua factori de risc clasici implicati in aparitia de BCV sunt de mai multi ani studiati si obiectul a numeroase campanii de preventie la toate nivelurile: primar, secundar si tertiar- Ca o consecinta, unii factori de risc s-au redus considerabil, de exemplu fumatul, dar cei in stransa legatura cu stilul de viata, cum ar fi obezitatea, diabetul, hipertensiunea arteriala, hipercolestero-lemia, si sedentarismul vor continua sa creasca si in viitorul apropiat.
Recomandarile din guideline-uri pentru preventia sau eliminarea unui factor de risc vin adesea in contradictie cu cele pentru un alt factor de risc, si nu sunt intotdeauna explicite. Costurile pentru implementarea protocoalelor sunt ridicate, iar complianta populatiei este, in general, scazuta. De aceea unii experti recomanda evaluarea riscului cardiovascular individual si global urmat de probabilitatea (scazuta, medie sau crescuta) de a cauza aparitia unei BCV (deci este benefica o riscograma la purtator pentru fiecare).
In 2003, Wald si Law au introdus un nou concept si au propus o noua metoda de preventie primara pentru reducerea riscului de aparitie a BCV cu 80% si anume administrarea letei pollypill sau leta combinata. Toti adultii peste 55 de ani ar trebui sa primeasca o leta-cocktail care sa contina doze reduse din 6 medicamente cunoscute a modifica nivelul colesterolului, al hemocisteinei si al presiunii sanguine si a regla functia trombocitelor. Prin administrarea zilnica de doze reduse de statine, antihipertensive, aspirina si acid folie, calitatea vietii lor s-ar ameliora considerabil si timp de 11 ani, in medie, ar fi lipsita de probleme cardiovasculare. Costurile ar fi reduse, iar procentul efectelor secundare ar fi intre 8 si 25%. Unul din argumentele contra ar fi nivelul compliantei, caci dupa un an, doar 50% din populatia vizata ar mai fi dispusa sa inghita leta combinata cu efect preventiv.
Conform unor studii recente, aplicarea conceptului polypill ar fi benefica si in preventia secundara a BCV. Administrarea unei lete care sa contina doze ridicate de statine, doze standard sau scazute de antihipertensive, aspirina si sterolul omega-3 din uleiul de peste, combinate cu recuperare cardiovasculara si dieta, ar reduce riscul pentru boala coronariana, infarctul de miocard si accidentele vasculare cerebrale cu risc care ar trebui astfel tratate cel putin 5 ani pentru a preveni aparitia unui singur caz de boala coronariana ar fi de 9 sau 11 si de 21 pentru a preveni un singur accident vascular.
Alternativa nonfarmacologica la leta combinata se numeste polymeal, adica im meniu zilnic care sa contina sapte ingrediente absolut necesare si in anumite cantitati. Consumul zilnic de peste (114 g), ciocolata pura (lOOg) sau fructe (400g), usturoi, nuci si migdale si chiar vinul rosu, ar reduce riscul de producere al BCV cu 76%. Excluderea unuia dintre componente ar micsora efectul benefic cu cateva procente, fara migdale reducerea riscului ar fi de 73%, iar fara usturoi, de 68%. Cresterea cantitatilor zilnice din aceste produse si efectul lor asupra factorilor de risc nu au fost inca studiate.
Reactiile adverse ale letei combinate ar fi minime, iar cele ale meselor sanatoase deja cunoscute: de la mirosul neplacut de usturoi pana la balonare, dureri abdominale, reactii alergice sau mai grav sangerari sau intoxicatii cu mercur pentru cei care ar consuma cantitati mari de rechin. Mai nou, pollypill se poate combina cu polymeal si exista deja experti cardiologi pregatiti sa sfatuiasca pacientii cu factori de risc sa consume combinat pollypill cu polymeal.
Cat priveste pretul, se pare ca leta combinata ar fi mai ieftina (un dolar pe luna), mai ales daca se aleg generice, decat meniul zilnic sanatos. Totul este insa relativ si in functie de tara. De exemplu, in Olanda, pretul unui polymeal, la un supermarket din Rotterdam, ar fi de aproximativ 22 euro pentru vinul rosu. Pentru cei cu gusturi mai costisitoare, pretul polymeal-ului ar putea creste considerabil.
Modificarea stilului de viata prin dieta ca masura de preventie a BCV s-a dovedit, la scara larga, de prea putin efect. Se pare ca singura alternativa va fi asemenea leta all-in-one, usor de inghitit, ieftina, care ar reduce internarile, concediile medicale, costurile de prescriere. Pentru gurmanzi, polymeal cu ingrediente de lux ar putea mentine complianta pe viata, iar pentru cei nedecisi, combinatia polymeal cu pollypill, considerate de unii cea mai buna strategie de combatere a factorilor de risc pentru aparitia BCV, este posibila (Marinela van den Hauvel).
Poate ingineria genetica umana prin imtarea anumitor gene sa modifice radical calitatea vietii in sensul ameliorarii vazului, auzului si speram sa modificam radical si longevitatea activa fara prea multe afectiuni cronice si restrictive ale conditiei umane cu pastrarea capacitatii de autoservire si a dragostei pentru viata.
Preocupari pentru problemele de geriatrie si gerontologie au existat de multi ani atat la noi cat si in numeroase locuri de pe mapamond.In tara noastra primul care s-a ocupat cu problemele imbatranirii a fost acad. Constantin Parhon incepand din 1932, urmat de Stefan Milcu si Ana Aslan cunoscuta bine in legatura cu preparatele sale Aslavital si Gerovital. Lucrarile sale au fost continuate de Marcela Pittis, Constantin Dumitrache, Constantin Bogdan, Dumitru Mircea si multi altii.
Dintre savantii straini amintim pe V. Korencevski fondatorul in 1939 a Clubului britanic de studiu a imbatranirii. Ulterior o serie de teorii incearca sa explice imbatranirea prin:

Teoria radicalilor liberi - prof. Denham Harman (prin acumulare duc la imbatranire!);

Teoria mitocondriala - Jaime Miguel 1980;

Teoria cross-link - a lui Imre Zs. Nagy;
Ipoteza imbatranirii membranei celulare tot a Iui Imre Nagy;
Rolul glandelor endocrine si al genelor in procesul imbatranirii a fost si este in continuare in atentia multor cercetatori.
Una din noutatile din cadrul geneticii privitoare la longevitate este descoperirea genei Sir 2. Ea are rol in prelungirea duratei vietii. Devine eficienta in conditiile unui regim dietetic hipocaloric. Dinamica ei ar fi urmatoarea: regimul hipocaloric activeaza anumite gene care la randul lor potenteaza gena Sir 2 si aceasta conditioneaza longevitatea persoanei respective. in acest domeniu lucreaza savantii Michael West, Jerry Shay, Woodring Wright s.a.
Recentele cercetari confirma observatii vechi care subliniaza rolul pozitiv al cumpatarii in procesul de alimentatie ce este bine sa inceapa inca din copilarie, ca un element important de sanogeneza si longevitate indelungata si activa.
Astazi este cunoscut ca 1/3 din copin obezi devin obezi si in perioada de adult, cu toti factorii de risc ce-i implica. Deci atentie, evitati prin regim alimentar corect si miscare obezitatea incepand din copilarie.
Revenind la genomul uman in intelegerea imbatranirii umane, Anna McCormic, cercetator de biologie moleculara la National Institute of Aging (SUA) afirma ca in procesul imbatranirii s-au descoperit zeci de gene care produc ridurile, iar in procesul general de imbatranire intervin sute de gene (Mircea Dumitru - bibliografia).
Un grup de biologi din Dallas a gasit metoda ca celulele umane sa se multiplice de 100 ori si sa preureze forma de a deveni imortale, descoperire ce anticipeaza prelungirea longevitatii, visul de milenii al omenirii. S-a reusit sa se tripleze viata unor insecte.
Cercetarile mai recente se fac asupra telomerilor (portiunea terminala a cromozomilor) si se spera prelungirea esentiala a vietii prin incetinirea "Ceasului imbatranirii".
Asadar, stimati cititori, sa avem incredere in genetica si geneticieni, iar in continuare, noi muritorii de rand, sa respectam regulile stilului de viata sanogen si sa beneficiem de terapia medicamentoasa actuala respectam sfaturile geneticienilor, mai ales atunci cand se bazeaza pe stiinta sigura si nu pe supozitii sau iluzii, dar sa nu uitam ca multe presupuneri au devenit peste ani certitudini. In zilele noastre (2006-2007) se discuta existenta in drojdia de bere a unei gene a longevitatii, iar intr-o parte a ADN-ului uman (deci din celula umana) s-a izolat o substanta care are proprietatea de a prelungi viata.
Daca asa stau lucrurile, presupunand ca savantii din acest domeniu stiu mult mai mult decat scriu, iar noi cei ce ne bucuram sa stim ce fac ei, sa speram ca in 10-l5 ani, tratamentul imbatranirii va fi posibil si accepil financiar, pentru cat mai multi.
Sa dea Dumnezeu, asa sa fie, iar noi actualii batrani sa ne bucuram de inca cativa ani de longevitate activa, dupa care vom intra in lotul celor ce-si trateaza imbatranirea prin metode genetice.

As dori sa spun tinerilor ca batranetea nu insemneaza renuntarea la multe, asa cum se crede indeobste. Sa zici: e batran, natural sa-l doara una sau alta, e batran trebuie sa manance mai putin.
Sa stiti, dragi tineri, ca omul indiferent de varsta, ea sa traiasca - atatea zile cat mai are ca un om sanatos: fara dureri, fara suferinte, sa nu flamanzeasca, sa fie respectat si chiar iubit, cu un cuvant sa ramana om in toate cele.
Este drept ca batranul trebuie sa fi trait in demnitate fiindca atunci merita sa aiba o batranete demna si o stingere buna, mai ales daca viata i-a fost demna.
Batranetea trebuie pregatita din tinerete, fiecare cum ea si cum poate.