Unelte apicole

In afara de stupi apicultorul, pentru efectuarea diferitelor lucrari din stupina foloseste o serie de unelte apicole care ar putea fi categorizate, dupa utilizarea lor, in:

Echipamentul de protectie al apicultorului

Masca apicola este folosita pentru protejarea capului, fetei si, in special, a ochilor de intepaturile albinelor. Este realizata din materiale diferite (metal, tesatura, plasa de sarma sau plastic) si are forme diferite. Poate fi exclusiv din metal (plasa de sarma de forma ovala cu marginile intarite intr-o rama de tabla cositorita de care se prinde o panza ce protejeaza capul si gatul - nerecomandata pe timpul verii, cand este foarte cald se incalzeste excesiv) sau poate fi formata din doua piese separate (palarie din panza sau plastic prevazuta cu carlige pe margine de care se prinde voalul din tesatura de material textil cu ochiuri de 2,5mm. Valul, la unele modele, este intarit pe margine si este pliabil.).

Salopeta este confectionata dintr-o singura piesa de panza, este de culoare alba si are la incheiaturi, la maini si picioare elastice care strang materialul pe langa corp pentru a nu permite patruderea albinelor. Geaca ofera protectie doar de la brau in sus, pe langa gat are fermuar prin care se poate atasa o masca.

Cizmele apicole sunt din cauciuc si protejeaza picioarele de intepaturile albinelor.

Manusile apicole sunt fabricare din cauciuc subtire sau piele fina. Unele modele, pentru o mai buna protectie a mainii si antebratului, au atasat material textil ce ajunge pana aproape de cot, prevazut la capat cu elastic. Manusile apicole sunt utile pentru cei care sunt sensibili la intepaturile de albine in zona mainii sau primavara si toamna, in general in perioadele lipsite de cules, cand albinele sunt foarte agresive.

Uneltele pentru examinarea si ingijirea familiei de albine sunt: dalta apicola, afumatorul, scararul,clestele de rama,peria apicola,scaunul apicol, lada de lucru si suportul pentru rame.

Dalta apicola este o unealta confectionata din otel, de diferite forme si marimi. Modelele de dalti apicole sunt variate, fiecare model fiind folosit cu mai multa eficienta si usurinta in unele lucrari. Modelul STAS 4189-53 este format dintr-o placa de otel groasa de 5mm, avand un capat indoit in unghi drept pe o lungime de 20mm, are capetele latite si ascutite in forma de dalta. Un alt model de dalta, asemanator, are lungimea de 24cm, partea indoita in unghi drept de 25mm si latimea de 40mm la capatul ascutit, sub forma de dalta. Un model eficient de dalta este cel format dintr-o singura bucata de otel, neindoita in unghi drept, dreapta, cu lungimea de 265mm, sub forma de dalta ascutita la unul din capete iar la celalalt cu un carlig cu treapta (scarita) cu care se ridica ramele din stup. Pentru examinarea nucleelor poate fi folosita o dalta mai mica, cu lungimea de 190mm, indoita in unghi drept, cu marginile sub forma de dalta ascutita. De obicei daltele au in corpul de metal o scobitura ce se ingusteaza la capete folosita pentru extragerea cuielor din rame si corpuri de stupi.

Afumatorul este folosit pentru a produce fum in timpul examinarii familiilor de albine. Administrarea de fum la deschiderea stupului nu linisteste albinele, ci, din contra, le panicheaza. Atunci cand simt fumul, la albine se declanseaza un reflex neconditionat, pastrat din vremuri stravechi, cand isi aveau cuibul in paduri iar acestea erau mistuite de incendii. Ele se reped la faguri si-si umplu gusa de miere, in disperarea lor de a salva macar ceva din ce au agonisit. Avand atentia distrasa, albinele permit apicultorului sa intervina in stup.

In general un afumator se compune din corp, capac si foale. Corpul are forma cilindrica, din tabla zincata sau inox, groasa de 0,5-lmm, avand la interior un corp mobil de ardere prevazut in partea inferioara cu un gratar metalic. In partea de jos a corpului, sub gratar, exista un orificiu prin care patrunde aerul suflat de foale. De corp este montata, cu ajutorul suruburilor, o pereche de foale formata din doua scandurele prinse pe o latura in unghi mobil, celelalte trei parti fiind unite printr-un burduf din spalt velur de 1,5mm, policlorura de vinil sau piele groasa. Paletele foalelor sunt mentinute departate una de alta cu ajutorul unui arc spiral fixat intre ele. Burduful este actionat manual. Prin actionarea foalelor se antreneaza in partea inferioara a corpului un curent de aer care impinge, prin orificiul corpului, fumul produs ca urmare a arderii diferitelor materiale (carpe, iasca, paleti etc.). Capacul afumatorului este rabatabil, sub forma de con sau rotunda si formeaza un cos de evacuare a fumului. Marimea afumatoarelor este diferita, in functie de necesarul de fum. In examinarea coloniilor de albine africanizate, pe langa echipamentul de protectie obligatoriu, apicultorii folosesc afumatoare de dimensiuni mare, capabile sa produca un cantitate mare de fum intr-un timp scurt.

Scararul sau ridicatorul de rame este o piesa de otel sub forma de lama zimtata, cu varful curbat, prevazuta cu un maner. Scararul, prin intermediului piciorusului de metal cu care este prevazut se sprijina de ramele cuibului, le distanteaza, apoi, printr-o miscare de sus in jos, prin introducerea capatului curbat sub o rama, ridica rama respectiva, ce trebuie examinata. Unele modele de dalta apicola au incorporat un sistem de ridicare asemanator scararului.

Clestele de rama este o unealta folosita la extragerea din stup a ramelor si examinarea acestora. Este format din doua parti metalice, sub forma de cleste, cu maner, care au la unul din capete colti ce patrund sub sau in lemnul ramei. Se formeaza astfel o priza de prindere buna si rama poate fi scoasa cu usurinta din stup, fara ca apicultorul sa fie intepat la degete. Unii clesti de rama au sudata o dalta apicola pe unul din manere cu care se poate desprinde ramele lipite cu propolis, distanta, facand astfel usoara extragerea lor pentru examinare.

Peria apicola se foloseste pentru indepartarea albinelor de pe faguri, peretii stupului, echipament etc. si este confectionata din par de cal sau fire de relon de culoare alb-galbuie cu o lungime de cc. 65-67mm. Manerul este confectionat din lemn sau material plastic.

Scaunul apicol are rol atat de scan cat si de ladita pentru transportul sculelor si instrumentarului apicol necesar lucrarilor din stupina. Exista mai multe modele de scaune apicole, de la taburet pana la scaun inalt sau teava de PVC fixata cu ajutorul chingilor de mijlocul stuparului.

Lada de lucru se foloseste pentru protectia ramelor cu miere scoase din stup de atacul albinelor hoate si transportul acestor rame spre camera de extractie sau pentru mutarea ramelor cu puiet intre colonii. Pentru a fi cat de usoara este construita din foi de placaj prinse pe un schelet de lemn. In partea de sus are un maner din piele sau plastic. Capacitatea lazii este de 5-6 rame iar inaltimea ei este in raport cu tipul ramelor folosite in stupina.

Suportul pentru rame este folosit pentru sustinerea temporara a ramelor scoase din stup. Consta dintr-un cadru de fier cu umerase sau, la un alt model mai mare, care poate sustine si corpuri de multietajat sau magazii de miere, dintr-un cadru de lemn de o latime putin mai mica decat corpul de stup sau magazia si timentat.

Uneltele si echipamentul pentru cresterea matcilor sunt: izolatorul, lanteta de transvazare, botcile artificiale,ramele cu sipci pentru botci, nucleele de imperechere, custile pentru matci si kiturile de marcare.

Izolatorul consta dintr-un cadru de lemn sau metal care are peretii laterali formati din gratie Hanneman. In izolator incape doar o singura rama de stup. Izolatorul este folosit pentru a separa rama introdusa in el de ramele stupului obligand astfel matca sa oua doar in fagurele din rama respectiva.

Lanteta de transvazare este un instrument folosit la luarea larvelor in varsta de cel mult 12 ore din fagurii cu puiet si mutarea acestora in botci. Exista lantete din metal (germane) formate dintr-o bucata de inox indoita la capete si putin mai lata si lantete din plastic si lemn de bambus (chinezesti) al caror capat este flexibil, putand patrunde cu usurinta pe sub larvele ce urmeaza a fi transvazate.

Botcile artificiale sunt potirase confectionate din plastic ce, dupa transvazarea larvelor, au rol de baza pentru cresterea botcilor. Sunt mai multe modele de botci, unele cu piciorus de plastic ce se introduce in orificiile facute in sipcile de crestere, altele cu surub, etc. Datorita faptului ca sunt construite din material plastic rezistent, pot fi reutilizate dupa curatarea si dezinfectarea prin fierbere.

Ramele cu sipci pentru botci sunt rame speciale, de dimensiunea celor din stup dar care au peretii laterali mai grosi, strabatuti de 3-4 canale in care vor intra sipcile cu botci. Acestea sunt croite din scandura subtire, au o grosime de 10mm si sunt prevazute fiecare cu cate 12-l4 orificii in care se fixeaza piciorusele botcilor artificiale.

Nucleele de imperechere servesc la imperecherea matcilor eclozionate. Pot fi clasificate, in raport cu marimea lor, in: nuclee mari (cu cate 2-3 rame STAS de stup orizontal sau multietajat, fixe sau pliabile), nuclee mijlocii (cu cate 2-3 rame de magazin) nuclee mici (cu rame care prezinta 1/2, 1/4 sau 1/8 din rama de stup orizontal sau multietajat) si micronuclee ce contin, de regula, cc.10g albine fiecare. Sunt construite din lemn sau, mai nou, din poliestiren expandat. Pentru a se evita ratacirea matcilor, fetele nucleelor cu mai multe timente sunt vopsite cu culori diferite sau marcate cu semne distincte, cu diferite uri geometrice.

Custile (coliviile) pentru matci se folosesc pentru protectia matcilor de albinele lucrpatoare din stup, la introducerea reginelor in familiile noi si la expeditia matcilor la cumpararea acestora de la un producator. Exista mai multe tipuri de custi, de tip Zander, Titov, Miller, Benthon, toate sunt formate dintr-un cadru de lemn, metal sau plastic si o plasa de sarma sau din plastic gaurit, ce protejeaza matca si permite ventilatia custii. De asemenea custile sunt prevazute cu un timent in care se poate pune hrana (serbet sau zahar candi), hrana necesara pe timpul transportului.

Kiturile de marcare contin instrumentele necesare marcarii matcilor cu culoarea corespunzatoare anului in care au eclozionat (betisor de lemn si sticlute cu culoare, markere cu vopsea sau lipici si capacele cu numere ce se aplica pe toracele reginei). Cea mai simpla si la indemana solutie de marcare a matcilor consider a fi markerele cu vopsea, aplicarea punctului de culoare pe toracele matcii facandu-se foarte usor.

Uneltele pentru extragerea, prelucrarea si pastrarea mierii sunt: furculita, cutitul si tava si masa pentru descapacit, extractorul, strecuratoarea pentru filtrat mierea si maturatorul.

Furculita de descapacit se foloseste pentru eliminarea capacelelor de ceara de pe celulele pline cu miere ale fagurilor, in special a celor care au suprafata neuniform capacita. Se confectioneaza in mai multe variante: furculita din aluminiu turnat cu ace din otel, furculita din tabla de inox de 2mm cu ace de otel si maner de lemn, furculita din tabla inox stantata precum si furculita de descapacit electrica ce are in interiorul ei o rezistenta electrica prevazuta cu termostat pentru pastrarea unei temperaturi constante. Indiferent de model furculita de descapacit se compune dintr-un maner de lemn sau material plastic ce se continua cu o placa din metal lata de 40-50mm in c are sunt fixate 18-22ace din otel lungi de cc.30mm si dispuse sub forma de pieptene. Pentru o mai buna alunecare pe suprafata de ceara a fagurelui si o mai mare eficienta, inainte de utilizare furculita de descapacit care nu este prevazuta cu rezistenta electica se incalzeste in prealabil in apa fierbinte.

Cutitul de descapacit se foloseste, ca si furculita de descapacit, pentru inlaturarea capacelelor de ceara de pe celulele fagurilor cu miere. Este confectionat din tabla ascutita de inox, cu lama lunga de 220mm, lata de 40mm, cu grosimea redusa la 1mm, cu marginile bine ascutite. Pentru o mai mare eficienta la descapacire cutitele de descapacit au fost dotate cu rezistenta electrica si termostat montat pe camasa cutitului, sub teaca cutitului propriu-zis, pentru a le incalzi la o temperatura constanta, de 50-70C. De asemenea exista modele de cutite incalzite cu aburi.

Tava si masa de descapacit sunt confectionate din inox. Tava are peretii oblici iar fundul este prevazut cu o sita de sarma cu ochiuri de 2mm sau ciur inox care opreste capacelele de ceara lasand insa sa se acumuleaze mierea pe fund apoi sa curga mai departe, printr-un tub de scurgere, in recipientele destinate maturarii si filtrarii mierii. Masa de descapacit are forme si marimi diferite, se foloseste tot in acelasi scop insa are un randament de lucru sporit. In cazul exploatarilor apicole industriale la descapacirea fagurilor sunt utilizate descapacitoare mecanice automate de mare capacitate dotate cu cutite vibratoare de descapacit incalzite electric sau cu abur, descapacitoare mecanice cu ace sau descapacitoare automate care prelucreaza automat ramele corpurilor de multietajati.

Extractorul este un aparat care se foloseste pentru extragerea mierii din faguri, fara a deteriora structura fagurilor prin taiere, strivire, etc. Exista mai multe tipuri de extractoare care se deosebesc dupa modul de actionare (manual sau electric), dupa tipul de rama din care extrag (extractoare pentru rame de orizontal, de multietajat, pentru rame de magazie), dupa modul de asezare a ramei (extractoare tangentiale la care ramele sunt asezate perpendicular pe axul rotorului sau radiale in care ramele sunt asezate cu directia pe axul rotorului) sau dupa numarul de rame pe care le pot actiona (extractoare de mare capacitate, ce invart 80-l00 rame sau corpuri intregi de multietajat, extractoare medii sau mici, ce invart doar 2-3rame).

Indiferent de tipul extractorului, acesta se compune din 3 parti principale: un rezervor cilindric, din inox, cu fund conic si inclinat inspre partea in care se monteaza robinetul de scurgere, pentru a usura evacuarea mierii, un rotor confectionat din sine (bare) metalice, cu sectiunea de 25-30/3-5mm avand in centru un ax care se sprijina la partea inferioara printr-un lagar cu rulment pe fundul rezervorului, iar la partea superiaora se fixeaza intr-o bara transversala, fixata la randul ei prin suruburi de marginile rezervorului si un mecanism de actionare format dintr-un cuplu de roti dintate conice, o manivela sau roti legare printr-o curea de transmisie, etc. La extractoarele de mare capacitate rotorul este actionat de un motor electric.

Srecuratoarea pentru filtrat mierea se foloseste, la extragere, pentru strecurarea mierii de impuritatile de ceara si pastura. Cu ajutorul unor tije se poate fix la robinetul extractorului. Se face din tabla alba si sita dubla: una cu ochiurile mai mari, deasupra, pentru retinerea bucatilor mari de ceara si alta cu ochiuri mai mici, dedesupt, pentru retinerea bucatilor fine de ceara si pastura.

Maturatorul (zacatoarea) este folosit pentru limpezirea si pastrarea mierii. Se prezinta sub forma unui vas confectionat din tabla galvanizata sau inox, avand o capacitate de 300-l000l, prevazut cu robinte pentru scurgerea mierii maturate, cu un continut de apa de max.18%, in butoaie sau alte recipiente destinate pastrarii sau transportului.

Uneltele pentru extragerea si prelucrarea cerii sunt reprezentate de topitorul de ceara cu aburi sau solar si presa de ceara.

Topitorul de ceara cu aburi este un utilaj cu randament scazut, folosit la prelucrarea materiei prime ce are un continut bogat in ceara. Este compus dintr-un vas de tabla, cu pereti dubli si este acoperit cu un capac care se fixeaza etans de pereti. In interior vasul are o sita pe care se fixeaza fagurii de topit si care va retine bostina si celelalte resturi care raman in urma prelucrarii acestora (sarme, resturi de lemn, etc.).In spatiul dintre pereti se toarna apa care prin fierbere provoaca aburi ce topesc ceara sau, in cazul altui model, apa patrunde in vas actionand direct asupra materialului de topit, ceara ridicandu-se la suprafata. Pentru grabirea procesului de topire, masa de ceara este amestecata cu ajutorul unor palete actionate manual printr-un ax cu manivela.

Cerificatorul solar este un utilaj care topeste ceara continuta in faguri si capacele cu ajutorul energiei solare, caldurii emisa de soare pe timpul verii. Se compune dintr-un corp de lemn sau metal, un capac cu geamuri de sticla (simpla sau dubla) si o tava metalica prevazuta cu un sistem de filtrare si un jgheab mobil. Cerificatorul se aseaza in locurile cele mai insorite din stupina sau curte pentru a beneficia de cat mai multa caldura de la soare. Montarea lui pe un dispozitiv care sa-i asigure rotirea pe orizontal si inclinarea lui pe vertical asigura obtinerea unui randament sporit. Prin utilizarea topitorului de ceara solar se obtine o ceara curata, galbuie, placut mirositoare.

Presa de ceara permite extragerea cerii si din fagurii reformati, nu numai din capacele si faguri noi deoarece foloseste, in afara de temperatura, actiunea de presare, in deseuri (bostina) ramanand o cantitate mica de ceara (10-30%), de calitate inferioara, ce poate fi extrasa doar prin procedee industriale. Exista diferite tipuri de prese: Rooth, Temnov, etc. Indiferent de modelul presei, aceasta se compune dintr-un corp de forma patrata sau rotunda, construit din scanduri de brad groase sau sita metalica groasa si un dispozitiv de strangere format dintr-un ax filetat care actioneaza asupra unui capac de lemn sau metal. Ceara se scurge in vasele a caror forma va lua printr-un orificiu de la baza presei sau prin canalele grilajului de fier aflat la baza corpului.

Adaposturile folosite in efectuarea diferitelor lucrari apicole sunt: cabana apicola, cortul apicol precum si camerele de extractie a mierii si de depozitare a recipientelor cu miere.

Cabana apicola este un adapost ce se executa din panouri demontabile din scanduri de lemn sau bucati de placaj, PFL, etc., si este folosita indeosebi in pastoral, pentru extragerea mierii, depozitarea diferitelor unelte si recipiente (bidoane de miere, dalti apicole, nuclee, etc.) precum si pentru cazarea apicultorului pe timpul pastoralului. Ferestrele ei sunt acoperite cu plasa de sarma pentru a impiedica patrunderea insectelor, a albinelor, mustelor si tantarilor. Data fiind multitudinea utilizarilor acestui adapost, in cabana apicola trebuie mentinuta in permanenta o stare de curatenie, de igiena.

Cortul apicol se foloseste la examinarea coloniilor de albine in perioadele in care este pericol de furtisag sau la adapostirea apicultorului pe timpul efectuarii pastoralului. Are forme si dimensiuni diferite si este confectionat, de regula, din material textil impermeabil.

Camerele de extractie a mierii sunt camere special amenajate care adapostesc utilajele de extragere, filtrare si maturare a mierii. In aceste camere trebuie respectate cu strictete normele de protectie a muncii si de igiena, de aceea se supun autorizarii de catre inspectorii sanitar-veterinari.

Camerele de depozitare a recipientelor cu miere sunt camere folosite in regim de depozit, in care se pastreaza pentru o perioada, pana la comercializare, butoaiele sau bidoanele cu miere. De asemenea in aceste camere trebuie respectate normele sanitar-veterinare privind igiena dar si normele privind prevenirea si stingerea incendiilor.