Leguma aceasta foarte valoroasa, a carei importanta de multa vreme nimeni n-o mai ignora, a fost descoperita in Peru, de catre spanioli, cam pe la 1530 si introdusa, putin dupa aceea, in Spania si in Italia. Planta nu era apreciata in Franta decit pentru calitatile ei ornamentale; in secolul al XVIII-lea, Parmentier1 s-a straduit s-o introduca in alimentatie. Si nu fara greutati: primii
cartofi aau un gust acru. Parmen-ter a perfectionat metodele de semanat si a inmultit speciile, ceea ce, in cele din urma, i-a permis sa obtina varietati cunoscute in zilele noastre. Totusi, populatia raminea neincrezatoare. Pentru a trezi interesul, chibzuit sustinut de Ludovic al XVT-lea, Parmentier a recurs la numeroase subterfugii. El a internit sa se teze terenuri cu cartofi la periferia Parisului (astazi cartierele la Porte Maillot si Grenelle) si "a pus sa fie pazite in mod ostentativ ziua, ca sa indemne populatia sa le fure noaptea".
a Parti folosite: tuberculul si
amidonul (faina), extracte.
a Principalii constituenti cunoscuti: apa 74,68%; hidrati de carbon 22%; protide 1,88%;
lipide 0,14%; saruri
minerale 1,06%. Cenusile contin mai ales saruri de potasiu: 1 kg de cartofi furnizeaza organismului circa 5 g de potasiu. Sarurile minerale ale tuberculului sint evident in functie de calitatea solului (sodiu, calciu, magneziu, oligo-elemente-. fosfor, fier, mangan, cupru, sulf). Din punct de dere al vitaminelor
C si K in cantitate redusa. in schimb este bogat in vitamine din complexul B, Bj (0,1 mg la 100 g), B, (0,A0,3 mg), acid pantotenic (0,30,63 mg), acid folie (0,1 mg) in concentratie abila cu cea din drojdia alimentara. Cartoful contine, de asemenea, o oxitlaza cu actiune favorabila asupra mucoasei gastrice2. Sub coaja lui se gaseste solanina (0,04 mg la kg), produs toxic, fara efect in conditii obisnuite. Solanina exista, de asemenea, in germenii si in partile rzi ale legumei. Ea ar aa efecte anti-spasmodice analoage atropinei (alcaloid al beladonei). -
a Proprietati:
Sanatos, hranitor, foarte digest (mai ales in cuptor "copt in coaja lui".
Aliment energetic si plastic (moale) permis diabeticilor, obezilor si tuturor celor predispusi la ingrasare.
Aliment de
Antiulceros.
Cicatrizant. Feculfl este un te Extractul (sucul
Diuretic.
Emolient.
Calmant si cicatrizant al 1
Antispasmodic.
a Indicatii:
C aleguma:
intretinator general al sanatatii.
Artritism.
Obezitate (prin potasiu! lui).
Diabet (inlocuieste plinea: copt in cuptor sau inabusit). Extract crud:
Gastrite, ulcere gastrice si duodenale.
Dispepsii.
Hepatism si litiaza biliara.
Constipatie, hemoroizi.
Glicozurie si diabet florid.
Scorbut. Fecula (uz extern):
Flegmoane.
Erizipel (brinca).
Arsuri.
Plagi atone, ulcere ale gambei.
Eruptii, crapaturi.
a Mod de folosire:
Uz intern:
Tinctura curata: 20 de picaturi in putina apa, de trei ori pe zi, inainte, in timpul mesei sau dupa mese (doza poate fi ridicata la 40 de picaturi, vreme de citeva zile, daca efectele sint insuficiente).
Suc de
cartof crud: o jumatate de pahar, de patru ori pe zi, timp de o luna (ulcere gastroduodenale, diabet). Putem sa-i adaugam miere,
suc de morcovi sau de lamiie. O jumatate de pahar o data sau de doua ori pe zi, pentru celelalte afectiuni.
Contra parazitilor intestinali: se va mine a seara, timp de trei zile, exclusiv o
salata de cartofi amestecati cu 60 g de
ulei de nuca. Uz extern:
Fecula, in cataplasme, fie pasta, fie in doza de 100 g la litrul de apa.
Cataplasme de cartofi cruzi, rasi (arsuri, degeraturi, crapaturi, plagi atone, ulcere, edeme ale pleoapelor). Putem sa-i-adaugam ulei de masline.
N.B.
1) Sub influenta administrarii zilnice de 1 kg 1,5 kg de cartofi, la diabetici s-a notat atenuarea simptomelor morbide (glicozurie, poliurie, polidipsie) si o ameliorare a starii generale (Mossi). Actiunea aceasta s-ar datora compozitiei lui: potasiu, magneziu, acizi-citric si malic, care atrag o alcaloza.
2) Niste cobai hraniti cu apa si
ovaz au putut fi feriti de scorbut prin administrarea zilnica a 15 g de cartof crud.
3) Dupa modul de preparare culinara, cartofii vor aa o compozitie diferita. Astfel:
Cartofi fierti Cartofi prajiti
Apa . 75 43,27
Protide.. 2,58 3.99
Lipide.. 0,10 6,38
Hidrati de carbon. 22,26 44,65
Saruri minerale. 1,07 1,73
Valoarea calorica . 99 336
Rezulta ca sint mai greu de digerat cartofii prajiti. Copti in cuptor, cartofii sint mai digestibili, caci isi pastreaza cel mai bine proprietatile si implicit aroma.
4) La masa de seara, 100200 g de brinza alba si citiva cartofi la cuptor, mincati cu coaja lor, reprezinta un
regim de sanatate adoptat de aproape toti taranii. Atitudinea aceasta este recomandata celor grasi sau celor celulitici. Cartoful, reamintim, nu ingrasa.
5) Reteta placintei cu cartofi: fierbem 1 kg de cartofi in aburi, li curatam de pielita, ii strivim, adaugam putina sare si ii framintam cu 2 linguri cu faina. Facem o placinta pe o hirtie presarata cu faina si o tinem in cuptor timp de o ora. O presaram cu zahar.
6) Cartofii fierti nu trebuie pastrati mai mult de 24 de ore.
7) Utilizari casnice:
Clei din cartofi: fierbem 4 sau 5 cartofi timp de o jumatate de ora intr-un litru de apa. Adaugam 3 sau 4 prafuri de alaun (piatra acra), ca sa asiguram pastrarea.
Ca sa curatam un vas de un strat ie calcar, fierbem indelung in el coji de cartofi.
Ca sa curatam geamurile si oglinzile, le frecam cu o felie rotunda de cartof. Le clatim cu apa si devin stralucitoare.
Ca sa stergem urmele de degete de pe usi, le frecam cu o felie rotunda de cartof. Apoi stergem bine:
Apa de la fiertul cartofilor fara coaja curata perfect argintaria.
Pentru a inviora culorile unui covor: il aspiram bine; apoi radem dpi cartofi, ii acoperim cu apa calda si-i lasam sa se infuzeze doua ore. Ii strecuram si frecam cu grija covorul.
Ulcere gastrice si duodenale, gastrite
In ce ma priste,
