Originara din Asia, de la 1739 aclimatizata in Franta, unde primele culturi mari nu dateaza decit din 1952. Interesul
alimentar (pe care ii prezinta) a facut sa i se spuna uneori ta miraculoasa. Numerosi chinezi vegetarieni o consuma la fel. ca strabunii lor.
# Principalii constituenti cunoscuti: protide (cea. 40% fata de 15-20% in carne);
lipide (1225% fata de 14% in carne);
glucide (10
15%); saruri minerale
calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, sodiu, sulf; taminele A, Bj, B2, D, E, F; diastaze; lecitina inrudita cu aceea a galbenusului de ou; ceara; rasina; celuloza.
Cazeina soiei se inrudeste cu "cazeinele animale.
a Proprietati:
Aliment complet si foarte, digestibil.
Constructor de primul ordin (muschi, oase, ner).
Energetic guros.
Echihbrant celular.
# Indicatii:
Completare a alimentatiei mai ales la copii, la surmenati, la demineralizati, la nervosi.
a Mod de folosire :
Boabe ori faina, se preteaza la preparatele cele mai variate. Folosirea ei ar trebui generalizata.
"Laptele de soia" este ferit de germeni patogeni. Se pregateste inmuind boabele in apa timp de treizeci si sase de ore (150 g pentru un litru). Se separa lichidul de partea miloasa care se reia pentru o noua pulverizare si care se amesteca din nou cu lichidul. Se pritoceste si se filtreaza. Laptele acesta trebuie consumat in douazeci si patru de ore.
Uleiul de soia.
N.B.
1) Faina de
soia este de patru ori mai bogata in azot decit faina de griu si de douazeci de ori mai bogata in materii grase. Este de trei pina la cinci ori mai putin bogata in bidrati de carbon, ceea ce face din ea un produs mai bine echilibrat.
2) Cu soia putem pregati o masa Completa:si suculenta, de pilda meniul acesta care comporta piine, fidea, fi!6, rognon (rinichi) cu maioneza, perisoare, escalop, jambon fiert in aburi, soteuri, germeni in salata, prajitura si cafea. Acest dejun de proanda, organizat in 1962 de catre M.H. Vergnaud (secretar general al Institutului agricol si industrial al soiei la Paris), nu continea decit soia.
3) Valoarea protidelor (sau a proteinelor) depinde in mare masura de acizii aminati esentiali care le alcatuiesc (esential inseamna ca organismul nu poate sintetiza aceste corpuri indispensabile, pe care trebuie, deci, sa i le furnizam). Ea este deopotriva in functie de proportia acestor acizi aminati si multe protide duc lipsa de unul sau de mai multi din acesti constituenti. Protidele soiei contin toti acizii aminati necesari, in proportie aproape ideala.
Sa reamintim numele acizilor aminati esentiali: izoleucina, leucina, licina, m*tionina, fenilalanina, treenina, triptofanul. valma.
Uleiul de soia
Boaba de soia furnizeaza circa 1225% ulei: Acest
ulei contine:
Acizi grasi nesaturati (85%):
mononesaturati: acidul oleic (25%35%).
polinesaturati: acidul linoleic (40%50%), linolenic (2%10%), arahidonic (urme, dar continutul cel mai ridicat dintre toate uleiurile).
Acizi grasi nesaturati (10%15%): stearic, palmitic, arahidic, lignocenc.
Bogatia uleiului de soia in acizi grasi polinesaturati si prezenta acidului arahidonic ii asigura puternice proprietati hipocolesterolemi-ante (F. Decaux). Unii bolna constata
reducerea colesterolului dupa trei saptamini de tratament.
