(liposolubila)
Sint grupati sub numele acesta acizii grasi nesaturati 1 care, avind o valoare energetica, n-ar trebui sa intre in cadrul vitaminelor ce actioneaza in doze infinitezimale. Dar importanta lor este capitala pentru echilibrul organic.
Acidul linoleic, acidul linolenic si acidul arahidonic intra in compozitia anumitor uleiuri vegetale2.
Importanta lor devine evidenta daca tinem seama ca, la cm, acidul linoleic reprezinta circa 1/10 din totalitatea acizilor grasi; in plus organismul nostru nu-i poate sintetiza.
Acizii grasi polinesaturati exista in toate celulele, jucind rolul de cofermenti si fiind necesari la sinteza grasimilor. Actiunea lor necesita prezenta de "covitamine" indispensabile (B6, E).
Diverse dermatoze (eczema infantila, seboreea, acneea, crapaturile, pruritul anal) sint legate de carenta in vitamina F.
Lipsa vitaminei F este, de asemenea, raspunzatoare de diverse tulburari printre care arterioscleroza, afectiunile trombozante (arterite, flebite), infarctul miocardic (anghina pectorala), anumite tulburari hepatice si nerase.
Vitamina F constituie, pe de alta parte, un factor de crestere.
Anumite cercetari acorda un loc important acizilor grasi nesaturati in prevenirea bolii canceroase.
Vitamina F intervine in meolismul colesterolului: deficitul atrage dupa sine formarea de depozite colesterolice in peretii vasculari si in tegumente. Ea mai intervine si in meolismul anumitor acizi grasi. In lipsa ei, functia hepatica si puterea antitoxica a ficatului sint tulburate.

Vitamina F ajuta la mentinerea permeabilitatii normale a membranelor celulare. O hipovitaminoza F atrage o permeabilitate anormala. C. Kousmine, din Lausanne1, gasind in diferitele tumori germeni de origine intestinala, conchide ca trebuie sa admitem, la bolnavi, o trecere a germenilor printr-un perete intestinal devenit anormal de permeabil, gratie mai ales unei carente in vitamina F.
Migratia bacteriilor intestinale este, de altfel, un fenomen bine cunoscut.
"Dintre toate mucoasele care tapiteaza cavitatile deschise spre exterior, scria Ch. MaiUant2, mucoasa intestinala este aceea ca"re se afla in contact cu cel mai mare numar de germeni; importante cercetari bacteriologice au avut ca obiect demonstrarea trecerii acestor germeni prin peretele intestinal, fie ca este rba de microbi patogeni sau nu". Exista intr-adevar in intestinul gros o flora de fermentatie farabila si o flora de putrefactie. intr-un intestin sanatos, supus unor conditii normale de functionare, aceste doua grupe de germeni se echilibreaza. Cind, pentru cauze foarte dfverse, flora de putrefactie predomina, asistam la roirea in circulatie a acestor germeni insotiti de produse toxice. Diversi autori au aratat ca, de altfel, constipatiile indaratnice, insotite de staza s, mai ales cecala si colica dreapta, joaca un rol important in etiologia colibacilozelor.
De altfel, in viata de toate zilele, sub influenta conditiilor meteorologice, dietetice, a oboselii, se intimpla frecvent, in afara de orice sindrom patologic definit, ca roirea germenilor intestinali sa se produca, micsonnd treptat rezistenta organismului.
Efectuind biopsii4 asupra tumorilor si cerind o examinare bacteriologica a esantioanelor scoase, C. Kousmine a putut demonstra prezenta bacteriilor in tesutul tumoral. Bacteriile gasite sint, in majoritatea cazurilor, dintre cele mai banale. Uneori exista, totusi, germeni putin cunoscuti in patologia umana. Dar acestia sint oaspetii obisnuiti sau accidentali ai intestinului. Unii au fost cultivati pornind de la scaunele si de la tumoarea aceluiasi bolnav.
C. Kousmine gaseste ca factor esential al acestor fenomene modificarea progresiva a deprinderilor alimentare, indeosebi in ceea ce priveste calitatea si cantitatea grasimilor consumate: de un secol, occidentalul consuma de sase ori mai multe materii grase, mai ales animale sau uleiuri vegetale tratate, silizate, dezodorizate, decolorate fireste sarace sau artificial saracite in vitamina F.
Astfel, pentru autor, "sub influenta unei carente in vitamina F, peretele intestinal ajunge anormal de permeabil. El lasa sa treaca zilnic microorganisme cu slaba putere patogena, dar inarmate cu toxine, intr-un loc predispus al corpului, gratie unui factor permeabilizant suplimentar, hormonal in cazul unui cancer al sinului, cancerigen in cazul cancerului fumatorului etc, se produce o sensibilizare. O tumoare se formeaza".
Daca rationamentul este just, adauga doamna C. Kousmine, ar trebui sa fie posibila inversarea acestui fenomen. Pentru a o face, ar trebui deci sa suprimam migratia microbiana, sa suprimam avitaminoza F, care o cauzeaza si sa normalizam functia antitoxica a ficatului.In tratamentul cancerozelor pe care le-a preconizat, intervin mai ales:
o dezinfectie intestinala periodica si mentinerea echilibrului florei intestinale, cea mai buna prevenire a starilor de autointoxicare;
o vitaminoterapie reala, cu un aport abundent de vitamina F - (doua linguri de supa pe zi cu ulei de floarea-soarelui, de susan);
eventual, abtinerea de la mincare, care suprima infectia permea-nenta de origine intestinala si farizeaza refacerea.
Pentru C. Kousmine, ca si pentru un anumit numar de autori, daca "tratamentele de distrugere tumorala, oricare ar fi ele, dau rezultate de o mediocritate disperanta, este pentru ca nu se tine seama de faptul ca tesutul tumoral este un tesut de aparare antimicrobiana. Necesitatea pe care o simte organismul de -a construi un astfel de tesut ar rezulta dintr-o stare de carenta in vitamina F si a c o vitamine lor E si B,, ca si intr-o prabusire a puterii antitoxice a ficatului si a pancreasului.
Un tratament medical intern tinzind la suprimarea acestor deficiente apare, deci, neaparat necesar, ca o completare a metodelor distructive clasice, daca vrem sa progresam in terapeutica antitumorala.
Atitudinea aceasta, sub modalitati diverse1 a permis un numar deloc neglijabil de ameliorari, ba chiar de vindecari, supravietuiri de zece, cincisprezece sau chiar douazeci de ani (in timp ce, clasic inca, se mai rbeste de testul celor cinci ani; dar notiunea aceasta simplista este pe cale de a fi parasita).
Paragraful acesta n-ar fi, in sfirsit, cu totul complet, daca nu s-ar face caz de actiunea, in prezent cunoscuta, a vitaminei F asupra sanatatii si a frumusetii tegumentelor. Este una dintre vitaminele cele mai necesare pielii, careia ii farizeaza prospetimea, stralucirea, catifelarea. in domeniul cosmeticii, masca de argila pregatita acasa, cu ajutorul unui ulei pur (scurs din masline inainte de teasc), bogat in acizi grasi nesaturati, este una dintre cele mai recomandabile prin proprietatile sale antitoxice si tonifiante tisulare.