Ceea ce urmeaza nu va fi pe gustul Iui Montignac si al adeptilor sai. Caci i arata, pur si simplu, ca regimurile pe baza de
glucide sint eficiente pentru a slabi sau pentru a nu lua in greutate. Oamenii de stiinta incearca de ani de zile sa explice din ce cauza unele persoane devin obeze. Este un subiect vast, dar una dintre teoriile avansate sustine ca
obezitatea ar fi consecinta unei
tulburari a termogenezei. Atunci cind consumati mai multe calorii decit necesita cheltuielile dumneaastra de energie, o parte din calorii se transforma imediat in caldura, in loc sa fie stocata sub forma de grasimi. Acest fenomen se numeste termogeneza alimentara. Termogeneza depinde de compozitia meselor. Stiti ca mesele pot fi constituite din glucide,
lipide si proteine, in proportii variabile. S-a demonstrat ca mesele bogate in glucide cresc termogeneza. Cu cit in farfuria dumneastra se afla mai multe glucide, ativ cu
proteinele sau grasimile, cu atit ardeti mai multe calorii Ainstantanee A. Pentru a explica acest fenomen, cercetatorii au avansat ipoteza ca secretia mare de insulina, care urmeaza unei mese bogate in glucide, activeaza sistemul ners parasimpatic, adica functiile fiziologice automate ale organismului (bataile inimii etc).
Intrarea in actiune a sistemului parasimpatic (modulata de nora-drenalina) stimuleaza simultan reactiile meolice care transforma energia in caldura181-l82. In afara de noradrenalina, un alt hormon pare sa joace si el un rol in acest proces. Tiroida sintetizeaza un hormon numit T4. T. se poate transforma pe doua cai: fie este convertit intr-o forma activa, numita T,, care are proprietatea de a creste meolismul; fie este transformat intr-o alta substanta, numita reverse T, (RT}), care are un efect neglijabil asupra consumului de calorii. Regimurile bogate in glucide proaca o transformare bogata in T,. Regimurile sarace in glucide se traduc printr-o virare catre forma RT,. Se pare ca unele persoane obeze sint mai putin sensibile la termogeneza din pricina unei presupuse tulburari genetice: astfel, ele stocheaza mai multe calorii decit restul populatiei.
Exista si alte motive pentru care regimurile bogate in glucide se dovedesc mai eficiente decit altele in
controlarea greutatii corporale. Primul motiv este, probabil, de ordin genetic. Glucidele, cerealele, legumele,
fructele constituie
alimentatia naturala a fiintei umane. Cercetatorii ne spun astazi ca, de la aparitia sa, omul s-a hranit cu vegetale. In regimurile alimentare ale triburilor ramase departe de civilizatie, cum sint indienii Tara-humaras din Mexic, glucidele reprezinta pina la 75 % din ratia calorica. Mitul omului preistoric vinator de animale se spulbera de la an la an. Pentru doctorul Johanson, AdescoperitorulA hominidului Lucy si autorul sectiunilor Ancestors, daca omul a folosit drept hrana
carnea de animal in epocile si in anotimpurile in care lipsea vegetatia, a facut-o pesemne ca un mincator de hoituri, derind cadavrele animalelor ucise de alte fiare. De asemenea, avem motive sa credem ca era mai interesat de maduva din oase (pe care le sfarima cu grija) decit de resturile de
carne de pe oase, deoarece maduva ii oferea o formidabila sursa de energie.
Corpul uman nu este alcatuit astfel incit sa stocheze
caloriile provenite din glucide. Glucidele stocate de organism reprezinta mai putin de 1 % din greutatea corporala totala. Transformarea glucidelor in tesuturi grasoase tine de un proces biochimic complex, care consuma energie (23 % din caloriile obtinute). Invers, stocarea grasimilor alimentare se face in mod direct si nu consuma decit 3 % din caloriile prezente in aceste alimente. Corpul omenesc este deci conceput pentru a consuma cantitati mari de glucide, nu pentru a le transforma in rezerve. Un alt avantaj al glucidelor: ele induc mai repede senzatia de satietate, gratie prezentei amidonului si a fibrelor. Aceste substante sint doar partial digerate si contribuie la atenuarea foamei. Mai multe studii arata ca regimurile alimentare in care o portie este dominata net de glucide sint cele mai eficiente in gestionarea
greutatii corpului. Pe epidemiologie, s-a constatat ca glucidele reprezinta 80 % din aportul energetic total in Asia, fata de numai 40 %-50 % in Statele Unite, una dintre tarile cele mai afectate de
obezitate : 60-70 de milioane de adulti si 10-l2 milioane de adolescenti au in total un surplus de un miliard de kilograme de grasime
Multa vreme s-a crezut ca oamenii sint grasi pentru ca maninca prea mult. S-a demonstrat insa recent ca obezii nu primesc mai multe calorii decit ne-obezii. In anumite cazuri, ei consuma chiar mai putine Atunci, atentia s-a indreptat asupra compozitiei alimentatiei lor. Cercetatorii care au efectuat aceste studii cred astazi ca obezitatea se datoreaza, in parte, unei proportii prea ridicate de
grasimi saturate in alimentatie Regimurile bogate in glucide sau in
proteine nu au acest efect nefast asupra masei corporale. Experientele pe animale arata, de altfel, ca
grasimile alimentare induc obezitate la soareci, chiar daca aportul caloric total ramine ridicat. Un studiu foarte recent, efectuat in rindul copiilor, a confirmat ca, din punctul de vedere al cresterii in greutate, numarul total de calorii este mai putin important decit originea acestor calorii. Procentajul grasimilor corporale este direct proportional cu consumul de grasimi alimentare saturate si nesaturate, si invers proportional cu consumul de glucide Un alt studiu recent, care a luat in calcul S 115 adulti tineri, confirma faptul ca persoanele care consuma cea mai mare proportie de glucide sint si cele care au greutatea corporala cea mai mica Realitatea este ca oamenii zvelti maninca mai putine grasimi si mai multe glucide complexe. Doctorul Dean Ornish, de la Preventive Medicine Research Institute din Sausalito, a inteles pe deplin interesul regimurilor bogate in glucide. Ornish nu trateaza pacienti care r sa slabeasca. El se ocupa de victimele bolilor coronariene, pro-punindu-si sa impiedice recidivele si interventia chirurgicala. A pus la punct, in consecinta, un
regim alimentar cu un continut scazut de grasimi (10 %). Acest regim nu este, probabil, potrivit pentru persoanele sanatoase, dar tocmai caracterul lui extremist il face interesant: cu o alimentatie in esenta glucidica, bolnavii (care sint adesea persoane inice) pierd in medie cite 10 kg incepind din primul an. Regimul nu limiteaza numarul total de calorii.
Pacientii pot minca oricit de des poftesc. Secretul consta in compozitia meselor.
