Moleculele care intra in compozitia celulelor organismului sunt alcatuite din atomi, iar acestia pot fi inlocuiti cu rude ale lor care emit radiatii, asa-numitii radioizotopi. Radioizotopii pot fi, asadar, inglobati in moleculele tesuturilor noastre, deosebindu-se de moleculele obisnuite prin faptul ca emit radiatii. Acestea sunt captate de receptorii speciali ai aparatelor numite scinligrafe si pot fi vazute sub forma de puncte luminoase. Ansamblul imagistic al punctelor este identic cu ansamblul tesutului in care s-au fixat moleculele cu radioizotopi. Se pot reconstitui astfel forma si dimensiunea inimii, ale rinichiului, ficatului, glandei tiroide etc. Dar, spre deosebire de imaginile ecografice sau radiolo-gice, care reproduc intregul organ, imaginile scintigrafice reproduc tesuturile in care se fixeaza moleculele marcate radioizotopic.

Scintigramele contin
deci si imagini ale tesuturilor bolnave din alcatuirea organelor respective. Uneori apar imagini de tesuturi sanatoase care inconjoara tesuturi bolnave. Scintigramele nu sunt asa de precise, nu pun in evidenta atat de bine forma ca imaginile ecografice sau cu raze X, in schimb au calitatea de a arata functia organului respecti in ultimii ani, progresele din domeniul scintigrafiei cardiace au fost mai putin spectaculoase decat cele din domeniul celorlalte explorari. Totusi scintigramele raman folositoare in anumite situatii.