Prin mecanisme pe care le-am analizat in alta parte (p. 55), mesajul senzorial ajunge in zona sinaptica. Prelucrarea sa (decodificare si recodificare) in aceasta zona depinde de: natura mesajului, structura chimica a mediatorului din zona presinaptica, modul in care acesta se elibereaza din cule si difuzeaza prin fisura sinaptica spre membrana postsinaptica, si de viteza inactivarii sale. La fel procesele de sumare spatiala (activitatea simultana sau succesiva a altor sinapse excitatorii si inhibitorii de pe suprafata aceluiasi neuron) influenteaza functia sinaptica.
In sinapsa, informatia este prelucrata inrs decit in receptor. Axonul, prin zona sa presinaptica, in care ajunge mesajul, reprezinta un sistem de functionare digital, discret analog. Ionii de Ca++ eliberati, realizind cuplarea sinaptica elec-tro-secretoare, elibereaza din culele presinaptice quante de mediatori, proportional cu frecnta impulsurilor ce constituie mesajul senzorial. in felul acesta sinapsa si zona subsi-naptica, receptiva, recodifica informatia intr-un tip continuu analog, cu modulare de amplitudine, intrucit quantele de mediator sint proportionale cu amplitudinea potentialelor postsi-naptice care se sumeaza.
Membrana neuronului efector, depolarizat peste valoarea de prag, genereaza, in zona de emergenta a axonului, potentialele de actiune, codificate discret analog, prin modulatia de frecnta (. 29).
Asupra celulelor musculare sau secretorii, ultimul element al arcului reflex, terminatiile nervoase efectoare actioneaza prin intermediul mediatorilor eliberati, prin aceleasi mecanisme ca si in zonele presinaptice.
Terminatiile efectoare libere apartin sistemului nervos simpatic (mediator terminal noradrenalina) si parasimpatic (mediator acetilcolina). Din zona acestora, dupa eliberare, mediatorii difuzeaza, nind in contact cu membrana, asupra celulelor musculare netede cardiace sau a celor secretorii, aflate in apropiere. Acestea sint celulele exciile. Ca urmare membrana lor se depolarizeaza sau se hiperpolarizeaza, sub influenta mediatorului, producind fie fenomene de excitatie, fie de inhibitie.
Fibrele efectoare ale reflexelor somatice se termina in muschii striati, in organe asemanatoare sinapselor int?rneuronale, avind ca mediator acetilcolina (. 30). Acestea se numesc sinapse sau jonctiuni neuromusculare, sau placi motorii. O unitate motorie este alcatuita dintr-un neuron motor (neuronii alfa din coarnele ntrale ale madui spinarii), cu toate ramificatiile sale si cu fibrele musculare striate, in care acestea se termina. Este o unitate functionala neuromusculara. Cu cit activitatea unor muschi este mai perfectionata, asigurind miscari rapide si diferentiate, unitatile motorii contin fibre musculare mai putine (1015 pentru muschii motori ai ochilor) si fibre foarte numeroase (300800 fibre) pentru muschii de mari dimensiuni ai corpului, cu rol in postura, care reactioneaza lent si nu necesita un control fin.

CUPLAREA ELECTROSECRETORIE SI ELECTROMOTORIE

Cuplarea intre procesul de excitatie, constind in depolarizarea membranei celulei efectoare si aparatul intra-celular diferentiat secretor sau contractii se face, asa cum cercetari recente au adus suficiente do, prin ionii de calciu, in muschii striati, inclusiv cel cardiac, acesti ioni, sub forma de combinatii complexe proteice sint cantonati in tubulii transrsi, situati in apropierea aparatului fibrilar contractii. Unda de depolarizare a membranei e transmisa de-a lungul membranelor tubulilor longitudinali, care apartin reticulului endoplasmatic, in zona tubulilor transrsi, unde are ca efect eliberarea Ca++ inspre aparatul fibrilar. Astfel Ca++ realizeaza cuplarea excitatie-contractie sau, in termeni fizici, cuplarea electromecanica. Un mecanism similar prin flux de Ca+T din mediul extracelular, spre interior, in urma depola-rizarii fibrei electorii, determina, in celulele secretorii, evacuarea produsului de secretie acumulat in repaus, in cule. Procesul este similar in zonele presinaptice, inclusiv in sistemul nervos central precum si in eliberarea mediatorului in terminatiile efectorii libere organogetati.