SIMPTOME
a o senzatie de durere, strivire, strangere sau arsura prelungita in mijlocul pieptului. Aceste senzatii pot iradia spre gat, intr-unui sau ambele brate sau in mandibula.
a dispnee de efort, ameteala, greata, frisoane, transpiratii, puls slab.
a piele rece si umeda, paloare cenusie, aspect de suferinta grava.
a lesin. (In circa I din 10 cazuri, acesta reprezinta singurul indiciu ca are loc un atac de cord.)

CHEMATI MEDICUL DACA:
a dumneavoastra sau alta persoana din jurul dumneavoastra prezinta semnele unui atac de cord. Solicitati fara intarziere ajutor de urgenta.
a suferiti de angina pectorala (durere in piept) si incepeti sa simtiti o durere similara, dar care nu raspunde la medicatie; aceasta poate indica un atac de cord in plina desfasurare.
a crizele dumneavoastra de angina pectorala devin mai frecvente, mai prelungite sau mai intense; pe masura ce angina se agraveaza, riscul de atac de cord se mareste.
a luati aspirina pentru prevenirea atacului de cord si scaunul (materiile fecale) capata o culoare neagra, de pacura. Acesta poate fi semnul ca aspirina v-a provocat o hemoragie, o problema care trebuie tratata. (Vezi si Atacul de cord. . 53, in Urgente / Prim ajutor.)
Pentru a continua sa pompeze zi dupa zi, inima are nevoie de propria sa alimentare constanta cu oxigen si substante nutritive. Doua artere coronare mari si ramificate livreaza sange oxigenat muschiului inimii. Daca una dintre aceste artere s-ar inchide, o parte a inimii ar ramane fara oxigen si combustibil, situatie numita ischemie. Daca un atac de ischemie dureaza prea mult, tesutul cardiac nealimentat moare. Acest eveniment defineste atacul de cord, altfel numit infarct miocardic - ceea ce inseamna, literal, "moartea muschiului inimii".
Majoritatea atacurilor dureaza mai multe ore. (Dar nu intarziati niciodata solicitarea de ajutor daca banuiti ca incepe un atac de cord.) Semnele unui atac de cord se pot reduce la dificultati de respiratie, stare de lesin sau greata, dar in unele cazuri nu exista nici un simptom. Cele mai multe atacuri de cord provoaca o anumita durere. Durerea unui atac graa fost asemanata cu un pumn gigant care cuprinde si strange inima; daca atacul este moderat, el poate fi confundat cu pirozisul. Durerea poate fi constanta sau intermitenta.
Majoritatea victimelor unui atac de cord sunt avertizate asupra pericolului, cu mult inainte, prin episoade de angina - dureri in piept care, ca si un atac de cord, sunt provocate de ischemie. Diferenta este mai ales una de grad: in angina, fluxul sanguin se reia rapid, durerea cedeaza in cateva minute, iar inima nu este lezata ireversibil; in atacul de cord, fluxul sanguin scade in mod critic sau este complet blocat, durerea persista, iar tesutul inimii moare.
Aproximatio treime din toate atacurile de cord apar fara nici un semn de avertizare. Ele se asociaza uneori cu un fenomen numit ischemie silentioasa - intreruperi sporadice ale curgerii sangelui spre inima, care, din motive necunoscute, sunt nedureroase, desi distrug treptat tesutul inimii. Afectiunea poate fi detectata prin ECG. Se estimeaza ca 3-4 milioane de americani ar putea fi afectati de ischemie silentioasa.
O treime dintre toate victimele atacurilor de cord mor inainte de a ajunge la spital; altii sufera, in timpul spitalizarii, complicatii primejdioase pentru viata. Complicatii grave sunt accidentul vascular cerebral, aritmiile cardiace persistente, insuficienta cardiaca congestiva, formarea de cheaguri de sange in picioare sau in inima si anevrismele unei camere slabite ale inimii. Cei care supravietuiesc atacului initial si care dupa cateva ore nu mai prezinta probleme au o sansa mai mare de recuperare deplina.
Recuperarea este intotdeauna un proces delicat, deoarece orice atac slabeste intr-un anumit grad inima. O viata normala poate fi reluata, in general, dupa primele trei luni.
Bolile de inima raman cauza principala de deces in Statele Unite, iar care atacul de cord este ucigasul numarul unu. Nimic nu este permanent in privinta acestor cifre: cele mai multe forme de afectiuni cardiace, printre care si atacul de cord, pot fi prevenite.

CAUZE
Ca si cutremurele de pamant, multe atacuri de cord ce apar ca niste catastrofe brutale reprezinta, de fapt, punctul culminant al unor evenimente care au progresat subteran multi ani. Majoritatea atacurilor de cord sunt rezultatul final al unei arterioscleroze coronariene, o afectiune care astupa arterele coronare cu placi grase calcificate. (intrucat fluxul de sange este impiedicat progresiv, organismul poate compensa prin dezvoltarea unei retele de artere colaterale pentru a ocoli blocajele; prezenta vaselor colaterale poate reduce cantitatea de muschi cardiac distrus intr-un atac de cord.) La inceputul anilor '80, cercetatorii au confirmat ca factorul precipitant ce determina aproape toate atacurile de cord nu este placa obstructiva in sine, ci formarea brusca a unui cheag de sange peste placa, care intrerupe fluxul intr-un vas deja ingustat.In timp ce procesul treptat care duce la atacul de cord nu este complet inteles, factorii majori de risc sunt siliti. Unii pot fi controlati. Dintre acestia, cei mai importanti sunt hipertensiunea, colesterolul crescut, obezitatea, fumatul si stilul de viata sedentar. Se considera, de asemenea, ca si stresul mareste riscul, iar efortul si emotia pot actiona ca declansatori ai unui atac.
Barbatii peste 50 de ani, cu istoric de boli de inima in familie, sunt predispusi la atacul de cord. Se considera ca nivelul crescut de estrogen ar proteja femeile destul de bine de atacul de cord pana la menopauza, dar dupa menopauza riscul creste semnificativ. Unele femei opteaza pentru terapie de inlocuire hormonala dupa menopauza; alegerea trebuie facuta in deplina cunostinta a faptului ca nivelul crescut de estrogeni mareste si riscul de cancer uterin sau de san. {Vezi Menopauza - probleme.)
PROCEDEE DE TESTARE Sl DIAGNOSTIC
Cardiologul se bazeaza pe diferite teste si explorari pentru a diagnostica un atac de cord si pentru a identifica localizarea blocajelor arteriale si a distrugerilor de tesuturi. inregistrarile ECC ale activitatii electrice din inima, alaturi de teste sanguine, furnizeaza informatii pentru o evaluare initiala a starii pacientului. Imaginile inimii si ale arterelor coronare, furnizate de angiograme si de tehnicile radioizotopice, localizeaza zonele specifice de distrugere si blocaj. Cu astfel de informatii, medicul poate asigura tratament adecvat si poate preveni posibilele complicatii.

TRATAMENT

Atacul de cord este o urgenta medicala care trebuie tratata rapid prin metodele medicinei conventionale. Metodele alternative nu pot concura cu terapia medicala si chirurgicala standard in timpul fazelor de urgenta si de supraveghere ale tratamentului unui atac de cord. Totusi, medicina alternativa poate avea contributii valoroase in prevenire si recuperare.

MEDICINA CONVENTIONALA

Victimele atacurilor de cord sunt, de obicei, spitalizate pentru cel putin 36 de ore in unitati speciale de ingrijire a coronarienilor. Terapia medicamentoasa standard cuprinde un analgezic cum este morfina, beta-blocante pentru calmarea inimii si aspirina pentru a reduce activitatea de formare a cheagurilor. in unele cazuri sunt administrate si medicamente care dizolva cheagurile, cum sunt t-PA sau streptokinaza. Aceste medicamente au eficienta maxima daca sunt administrate in primele ore de la debutul atacului de cord. in urgenta se poate intreprinde angioplastia si, uneori, interventii chirurgicale pentru indepartarea unui cheag, redeschiderea unei artere infundate sau realizarea de derivatii {bypass) ale arterelor blocate.
O data depasita faza critica, pacientii continua sa primeasca beta-blocante pentru calmarea inimii, nitrati pentru cresterea fluxului de sange al inimii si anticoagulante, de exemplu heparina, warfa-rina sau aspirina, pentru a impiedica formarea altor cheaguri.
In timpul spitalizarii, pacientii cu atac de cord sunt conectati la aparate ECC pentru monitorizare constanta, in eventualitatea aparitiei de anomalii ale ritmului inimii. Daca inima incepe sa bata prea repede sau prea incet, pot fi administrate diferite medicamente. Unora dintre pacienti li se pot imta pacemakere. Daca un pacient prezinta aritmia periculoasa numita fibri-latie ventriculara, i se aplica un soc electric extern. Pacientii care prezinta semne de insuficienta cardiaca congestiva primesc diferite medicamente pentru a scadea efortul inimii si pentru a stimula inima sa se contracte mai puternic.
Persoanele care sunt in recuperare dupa un atac de cord sunt sfatuite sa se ridice din pat cat de curand posibil, ceea ce scade riscul de formare a unor cheaguri de sange in venele profunde ale picioarelor; cheagurile se pot deplasa prin sistemul circulator ajungand in plamani, unde creaza un blocaj. Sunt recomandate exercitiile fizice usoare, dar care sa nu necesite efort semnificativ. Recuperarea pe termen lung dupa atacul de cord necesita modificari psihologice si ale stilului de viata: fumatul si obiceiul de a bea mult sau de a manca alimente cu multe grasimi trebuie eliminate.
Ca o masura preventiva, cei mai multi supravietuitori ai atacului de cord iau zilnic un comprimat de aspirina pentru a impiedica formarea de cheaguri. Pot fi prescrise si alte medicamente, in functie de caz.
Unii pacienti necesita procedee invazive pentru ameliorarea pe termen lung a fluxului de sange spre inima. Cele doua procedee mai frecvent utilizate sunt angioplastia - o tehnica de cateterizare care largeste arterele infundate prin scindarea placilor - si chirurgia de derivatie coronariana {bypass), care deviaza fluxul sangvin, ocolind arterele astupate.

MEDICINA ALTERNATIVA

FITOTERAPIE
Dintre numeroasele te utilizate pentru tratamentul afectiunilor cronice ale inimii, paduce-lul {Crataegus laevigata) este poate cel mai valoros; el dilata arterele coronare si amelioreaza functiile melabolicedin inima. Paducelul nu numai ca poate preveni atacurile de cord, ci se considera ca ar accelera si recuperarea dupa un atac. Multe alte te sunt utilizate pentru tratamentul afectiunilor care cresc riscul atacului de cord. Pentru mai multe informatii, Hipertensiunea, Cheagurile de sange si Colesterol, probleme legate de.
STILUL DE VIATA
Exercitiile fizice aerobice regulate contribuie mult la efortul de a preveni sau de a recupera efectele unui atac de cord. Daca aveti deja o afectiune a inimii, programati-va un test de stres (test la efort) inainte de a incepe un program de exercitii fizice, pentru a determina ce grad de efort suportati in siguranta. in timpul primelor luni de recuperare, supravietuitorii unui atac de cord sunt sfatuiti sa faca exercitii fizice mai degraba impreuna cu alti oameni, decat singuri. Multe centre comunitare de sanatate si recreere ofera programe de reabilitare cardiovasculara supravegheate de un medic.
MEDICINA PSIHOSOMATICA
Reducerea stresului, prin antrenamente de relaxare a mintii si trupului, poate preveni atacul de cord si poate ajuta recuperarea. Multe tehnici promoveaza relaxarea - printre acestea, meditatia, biofeedback-ul si yoga. S-a demonstrat si ca relaxarea contribuie la calmarea durerii, care poate surveni in timpul perioadei de recuperare.
Starea de spirit este un alt element important in recuperarea dupa un atac de cord. Persoanele cu o atitudine pozitiva privind recuperarea au tendinta sa evolueze mult mai bine decat cei care se considera "schilozi cardiaci". S-ar putea sa considerati ca o anumita tehnica psihosomatica va ajuta sa va concentrati asupra unor ganduri pozitive. S-ar putea, de asemenea, sa gasiti, ca multi altii, ca impartasirea gandurilor si emotiilor cu un grup de sustinere este extrem de benefica.

ALIMENTATIE Sl DIETA
Scopurile principale ale unei alimentatii sanatoase pentru inima sunt aportul minim de sare, zahar si grasimi saturate, astfel incat sa se obtina scaderea colesterolului, controlul tensiunii arteriale si mentinerea greutatii. Consumul de alimente bogate in magneziu, cum sunt nucile, fasolea, taratele, pestele si legumele verzi, poate contribui la prevenirea atacului de cord. Magneziul protejeaza direct si indirect inima, prin silizarea ritmului, reducerea spasmului arterelor coronare si combaterea unor afectiuni cum sunt atero-scleroza si hipertensiunea.
Multe do sugereaza ca acele componente chimice insile, numite radicali liberi, fac organismul mai vulnerabil la atacul de cord prin afectarea inimii si arterelor coronare si promovarea atcrosclerozei. Radicalii liberi pot fi neutralizati de catre antioxidanji, cum sunt vitaminele A, C si E. Fructele, legumele si semintele furnizeaza multe dintre vitaminele antioxidante.
Consumul de legume-radacina cum sunt morcovii, poate, de asemenea, contribui la prevenirea atacului de cord. Aceste legume scad colesterolul pe termen lung si reduc activitatea de coagulare a sangelui.

CE PUTETI FACE ACASA

a Retineti: Daca ati avut un atac de cord nu inseamna ca ati devenit un invalid. Cel mai bine va puteti vindeca ramanand activ.
a Nu luati pilule anticonceptionale daca ati avut un atac de cord; ele determina cresterea activitatii coagulante a sangelui.
a Luati-va un animal de casa. Cei care au un animal recupereaza mai repede dupa un atac de cord - probabil datorita nivelului mai redus de stres - si au tendinta sa traiasca mai mult decat cei care nu au animale de casa.

PREVENIRE

a Mentineti legatura cu prietenii si familia. Cercetarile arata ca persoanele cu slaba sustinere sociala sunt mai vulnerabile la afectiunile inimii. De asemenea, cautati modalitati de a controla sentimentele de suparare si ostilitate; aceste emotii pot creste riscul unui atac de cord.
a Evaluati-va profilul de risc pentru atacul de i cord si faceti din timp modificarile adecvate in
alimentatie si stil de viata.
a Daca prezentati un risc crescut pentru atacul ! de cord, testati-va regulat pentru ischemie
silentioasa.
a Discutati cu medicul dumneavoastra despre terapia cu o aspirina pe zi. Studiile au aratat ca acest regim reduce semnificatiriscul atacului de cord.