DEFINITIE Greata esie senzatia de \ arsatura iminenta si adeseori precede sau insoteste rsatura. Vomaesle expulzia fortata a continutului
gastric prin gura. Efortul de
voma este activitatea respiratorie laborioasa, ritmica, care precede rsatura. Regwgilafiaesie expul/ia continutului gastric in absenta gretii si a contractiei musculaturii diafragmalice si abdominale. Ruminatia esie remestecarea si reinghijirea alimentelor din stomac.
FIZIOPATOLOGIE Continutul gastric esie impins in esofag atunci ciiul se produce relaxarea rundului gastric si a slinctcrului gastrocsofagian. urmata de cresterea rapida a presiunii intraahdominalc. produsa prin contractia musculaturii abdominale si diafragmalice. Cresterea presiunii intratoracice deplasea/a continutul gastric mai departe, spre gura Ridicarea reflexa a palatului moale si inchiderea gloici protejeaza nasofaringcle si traheea si incheie actul vomei. Voma esie controlata de doua regiuni din trunchiul cerebral, centrul v omei si zona chcmoreceploare de declansare. Actita, zona chemorcceploare de declansare trimite impulsuri catre centrul vomei, care controleaza actul fizic al vomei.
ETIOLOGIE Greata si rsaturile sinl manifestari ale unui numar mare de afectiuni. Clasificare clinica:
a Urgente abdominale acute: apendicita, colecislita acula.
ocluzie intestinala acula (aderente, procese maligne, hernii, volvulus). peritonila acula.
a Indigestie cronica:
ulcer peplic, aerofagie.
a Tulburari de molilitate Gl:
pareza gastrica (postgotomie. diabetica, idiopalica). activitate mioeleclrica gastrica anormala (..disritmie"). achalazie, pseudoobstructic intestinala.
a Infectii: infectii bacteriene,
virale sau parazitare ale tractului Gl. Infectii sistemice, cu febra, Iara afectarea directa a tractului Gl, mai ales la copii.
a Afectiuni ale SNC:
hipertensiunea intracraniana (neoplasm, encefalita, hidrocefalie) poate produce rsaturi, deseori in jet. Migrenele, crizele etice si
meningita acuta, pot Ii insotite de
greturi si rsaturi.
Afectiunile labirintice (labirintita acuta, boala Menicre) care produc vertij, se insotesc adeseori de greturi si rsaturi.
a Cardiaca: infarct miocardic acut (mai ales i.m. posterior transmural) si
insuficienta cardiaca congesti.
a Afectiuni meolice si endocrine: cetoacidoza diabetica, insuficienta suprarenala, criza hipertiroidiana. sarcina, uremia, hipo- si hiperparati-roidia.
a Cancerul, in special cel generalizat, produce adeseori greturi si rsaturi.
a Medicamente/toxine:
greata este un efect secundar frecvent al multor medicamente si toxine, linterotoxinele produse de
bacteriile care dau toxi-infectii alimentare.
a Psihogenica:
tulburari emotionale, anorexie, bulimie.
a Hemoragii Gl: prezenta singelui in stomac, din orice cauza, poate duce la greturi si rsaturi.
EVALUARE Anamneza detaliata, cuprinzind administrarea de substante medicamentoase, orarul si caracteristicile rsaturii, poate fi utila. De exemplu, rsaturile care apar predominent dimineata se intilnesc deseori in sarcina, uremie si gastrila alcoolica: rsaturile fcealoidc indica ocluzie intestinala distala sau fistula gaslro-colica: rsaturile in jet sugereaza
hipertensiune intracraniana; rsaturile aparute in timpul sau imediat dupa mese pot fi datorate unor cauze psihogene sau unei boli ulceroase. Cunoasterea simpto-inelor asociate poate li de asemenea ulila: vertij si linitus in boala Meniere. ameliorarea durerii abdominale dupa v arsatura in ulcer peptic. senzatie rapida de satietate in pareza gastrica. Radiografia simpla poate sugera diagnosticul de ocluzie intestinala. Radiografiile in serie ale tractului Gl superior elueaza mobilitatea tractului Gl proximal si aspectul mucoasei. Pot i'i necesare alte investigatii, cum ar [~i scanarea gastrica pe gol (gastropareza diabeticaI sau CT cerebral.
COMPLICATII Ruptura esofagiana (sindrom Boerhaave), hematemeza din-tr-o ruptura a mucoasei (sindromul Mallory-Weiss). deshidratare, malnulrilie, carii dentare, alcaloza meolica, hipokaliemie,
pneumonie de aspiratie.
TRATAMENT Va fi directional catre corectarea cauzei specifice. Kficaeitatea medicatiei antiemetice depinde de etiologia simptomelor, reactivitatea pacientului si efectele secundare. Antihistaminicele, cum sinl dimenhidrinate si prometazina hidroclorica, sint eficace in greturi le datorate unei afectiuni a urechii interne. Anticolinergicele. de tipul scopolammei, sint eficace in greata asociata raului de miscare. Haloperidolul si deritii fenotiazinei, cum sinl proclorperazina, sint adesea eficace in greata si rsaturile moderate, dar se-darea,
hipotensiunea si simptomele parkinsoniene sint efecte secundare frec-vente. Antagonistii selectivi ai dopaminei, de tipul mctoclopramidei, se pot dovedi superiori fcnoliazinelorin tratamentul gretii si rsaturilor severe, si sini deosebit de utili in tratamentul gastroparezei. Metoclopramida administrata intravenos poale fi eficace in profilaxia greturilor, daca se administreaza inaintea chimioterapiei. Cisaprid arc efecte antiemetice periferice, tara a avea efectele asupra SNC pe care le are metoclopramida. Ondanseironul si drona-binalul sinl utilizate in tratamentul greturilor si rsaturilor asociate chimioterapiei anticanccroasc. La unii pacienti cu gaslropareza, esie eficace eritro-micina.
