SIMPTOME
a modificari ale aspectului si comportamentului, ce afecteaza relatiile si performantele profesionale.
a la copii, schimbari bruste de stare afectiva sau atitudine, performante scolare slabe, izbucniri temperamentale sau izolare crescuta.

Simptomele specifice depind de drog:

a energia extrema, pierderea in greutate, pupilele dilatate, insomnia si tremuraturile pot indica abuzul de stimulante.
a letargia, vorbirea neclara sau confuza, pierderea echilibrului, pupilele contractate sau somnul excesiv pot indica abuzul de sedative.
a schimbarile bruste de stare afectiva, ochii rosii, pupilele dilatate, timpii crescuti de reactie si reflexele incetinite, ameteala si letargia pot indica utilizarea de marijuana.
a narile ulcerate sunt caracteristice prizarii de cocaina; curgerea nasului sau pufnituri (sforaituri) pe nas sunt tipice in fumatul de cocaina crack; urmele de ace pe brate pot indica utilizarea intravenoasa de cocaina.
a scaderea in greutate, letargia, insilitatea afectiva, transpiratiile excesive, vorbirea neclara, pupilele contractate si apetitul scazut sugereaza excesul de opiacee.
a halucinatiile, pupilele dilatate, tremuraturile si transpiratia indica excesul de droguri psihedelice.

CHEMATI MEDICUL DACA

a detectati oricare dintre simptomele de mai sus la un membru al familiei - mai ales la un copil sau adolescent - si banuiti abuzul de droguri. Cel in cauza va nega deseori problema; veti avea nevoie de ghidare din partea unor profesionisti pentru a face fata situatiei.
Abuzul de droguri (narcomania) este utilizarea unui drog psihoactiv - legal sau ilegal - intr-o cantitate suficienta pentru a provoca utilizatorului vatamare fizica, mentala, emotionala sau sociala. Dependenta este utilizarea continua, compulsiva a unui drog. (Vezi si Abuzul de alcool si Nicotina, sevraj.) Desi termenul de "abuz de droguri" evoca imagini olenle din comertul ilegal de droguri, abuzul de droguri (medicamente) legale este o problema de sanatate si mai mare. Intre doua si trei milioane de americani sunt dependenti de medicamente eliberate pe reteta, iar spitalele raporteaza la fel de multe urgente din cauza abuzului de medicamente legale ca si cele datorate drogurilor ilegale. Ca si consumatorii abuzi de alcool, cei care se drogheaza isi neaga, de obicei, problema, minimalizand amploarea utilizarii drogului sau blamand factori externi, cum ar fi stresul familial sau profesional. Familia se poate ralia acestei negari, intr-un efort gresit directional de aparare a celui in cauza, creand o bariera puternica pentru tratament si recuperare.
Drogurile de care se abuzeaza frecvent se impart in cateva categorii mari:
Deprimante ale sistemului nervos central (SNC). Pastilele de dormit si medicamentele anxiolitice sunt printre cele mai prescrise medicamente in Statele Unite; circa sapte milioane de oameni iau un astfel de tratament cel putin o data pe saptamana. Barbituricele provoaca efecte similare cu alcoolul: dozele mici sunt relaxante, dar cantitatile mari pot leza mintea si corpul. Luate cu alcool, barbituricele pot fi fatale. Riscul de dependenta si de supradoza sunt atat de bine cunoscute, incat medicii prescriu barbiturice cu precautie maxima.
Benzodiazepinele sunt mai sigure decat barbituricele, dar pot provoca dependenta dupa cateva saptamani de utilizare, pe masura ce pacientii
dezvolta toleranta fata de ele. Aceasta clasa cuprinde agenti anxiolitici populari - diazepam, alprazolam si triazolam. Abuzul provoaca somnolenta, vorbire neclara si pierderea coordonarii, care poate progresa spre afectarea memoriei, tre-muraturi si paranoia. Un narcoman tratat cu ben-zodiazepine pentru anxietate in timpul sevrajului prezinta un risc mare de a incepe sa se drogheze cu o benzodiazepina.
Stimulantii. Stimulantii care dau dependenta provoaca vorbire rapida, agitati- si un model debilitant de stari tonice urmate de depresii. Persoanele dependente de amfetamine incearca deseori sa se calmeze utilizand deprimante ale SNC si den prizoniere ale unui ciclu sus-jos. Un stimulant mai puternic si care provoaca mai usor dependenta este cocaina; forma fumata, numita crack, da rapid dependenta. Se estimeaza la doua milioane numarul de persoane dependente de cocaina in Statele Unite.
Opiacee. Circa o jumatate de milion de oameni din Statele Unite sunt dependenti de opiu, morfina sau heroina. Dependenta provoaca, de obicei, depresie, anxietate, pierderea respectului de sine si scaderea capacitatii de a face fata etii. Injectarea intravenoasa a acestor droguri prezinta riscul aditional de hepatita, SIDA si alte boli transmisibile.
Cannabis. Fumatul de marijuana poate deprima memoria pe termen scurt, motivatia si nivelul energetic. Utilizarea cronica provoaca accelerarea batailor inimii, probleme de vedere, slabirea functiilor pulmonare, modificari ale hormonilor sexuali si risc marit de cancer la plamani. Marijuana si alte forme de cannabis, cum ar fi hasisul, nu dau usor dependenta, dar sunt considerate droguri "de intrare": utilizatorii de marijuana au risc semnificativ mai mare de a utiliza cocaina decat neutilizatorii.
Alte substante frecvent folosite abuziv variaza de la tutun si alcool pana la droguri psihedelice, cum este LSD. Atletii care utilizeaza steroizi ana-bolizanti pentru a-si dezvolta musculatura risca un comportament olent, boli de inima, leziuni grave ale ficatului si modificari hormonale. Copin femeilor insarcinate care abuzeaza de droguri legale sau ilegale prezinta riscuri aparte, de la nastere prematura si malnutritie pana la defecte din nastere ce ameninta ata. Multi adolescenti sunt tentati sa experimenteze droguri si sunt foarte vulnerabili la presiunea celor din jur - mai ales cei saraci sau cu familii dezbinate.

CAUZE
Nu exista unanimitate in ceea ce priveste cauzele de fond ale abuzului de droguri, dar expertii il privesc mai degraba ca pe o maladie decat ca pe o lipsa de vointa. Consumatorii cronici de alcool si droguri pot avea o predispozitie spre dependenta, dar sunt semnificati si factorii de mediu si sociali - saracia, disfunctiile familiei si presiunea grupului din care face parte indidul, in mod cert contextul social poate fi crucial: nu poti deveni dependent de droguri fara sa incepi mai intai sa le utilizezi.
Multi considera ca dependenta de droguri ne dintr-o dorinta naturala a unei persoane de a-si modifica starea de constienta sau dintr-un efort de a se integra totalitatii. Un motiv pentru care drogurile ce provoaca dependenta sunt atat de periculoase este ca cei mai multi oameni care le utilizeaza cred ca sunt imuni fata de dependenta. Odata ce s-a instaurat dependenta de drog, ritmul este dificil de intrerupt - indiferent daca cel dependent este constient sau nu de problema. Toleranta la opiacee si stimulante creste odata cu utilizarea lor, astfel incat utilizatorii cronici trebuie sa ia mai mult pentru a obtine acelasi efect. Pentru drogurile ce dau cel mai usor dependenta, cum sunt heroina si cocaina, utilizarea continua este deseori sustinuta de dorinta de a eta durerea sevrajului.

TRATAMENT

Tratamentul este un proces in doi timpi. Se-vrajul utilizarii drogului poate necesita numai cateva zile sau saptamani, dar poate fi neplacut si chiar periculos fara o supraveghere profesionista. Recuperarea este stadiul extins de mentinere a neutilizarii drogului.

MEDICINA CONVENTIONALA
Primul pas in tratamentul abuzului de droguri este constientizarea. Unii utilizatori s-ar putea sa nu stie ca sunt dependenti de droguri; altii neaga acest lucru. in acest stadiu, familia, prietenii sau un profesionist care beneficiaza de incredere trebuie sa pledeze pentru abstinenta si tratament.
Nu exista un tratament unic potrit pentru toate cazurile; tratamentul adecvat depinde de tiptil si de gratatea dependentei. Abordarile va-r iza de la programe de sustinere in ambulator, psihoterapie si grupuri de auto-ajutorare (cum este Narcotics Anonymous) pana la programe rezidentiale durand saptamani sau luni. O persoana dependenta poate necesita nu numai tratament medicamentos, ci si ingrijiri medicale, asistenta sociala si consiliere psihiatrica sau sociala. Programele de recuperare ce au succes se straduiesc sa puna in functiune asistenta sociala, sa creasca respectul fata de sine si un simt al spiritualitatii si sa ajute pe cel dependent sa ete situatii care pot declansa recaderea. Pentru multi dintre cei ce abuzeaza de droguri cheia succesului poate implica gasirea unei slujbe sile, gazduire intr-ui. mediu fara droguri si prietenie cu oameni care nu utilizeaza droguri.
Sevrajul de deprimantele SNC poate fi dureros si poate chiar pune in primejdie ata. Oprirea utilizarii cronice de barbiturice si uneori de ben-zodiazepine poale produce delirium tremens, puls rapid, slabiciune, convulsii si halucinatii. Daca drogurile au fost utilizate mai mult de 4-6 saptamani, sevrajul trebuie facut sub ingrijirea unui medic, din cauza riscului de crize convulsive.
Desprinderea de stimulante poate produce letargie, anxietate, oboseala, halucinatii si depresie. Deoarece cele mai multe stimulante nu provoaca dependenta fizica la fel de puternica ca in cazul barbituricelor sau heroinei, simpiomele pot sa nu fie la fel de grave. Exceptie face cocaina, care este foarte greu de abandonat. Tratamentul post-sevraj al abuzului cronic de cocaina necesita deseori consiliere extensiva, alaturi de sustinere familiala si de grup. Sustinerea terapeutica si de grup sunt esentiale pentru utilizatorii abuzi de amfetamine; pacientii pot deveni deprimati si se pot chiar sinucide dupa sevraj.
Sevrajul pentru dependentii de opiacee - cu convulsii, transpiratii, tremuraturi si lipsa acuta de drog - a fost mult dramatizat. Oricat de neplacute sunt simptomele, ele nu sunt la fel de periculoase pentru cel dependent fata de sevrajul de alcool sau de barbiturice. Desi dependenta la opiacee era odata considerata aproape imposibil de infrant, experienta multor veterani ai razboiului din Vietnam, care au renuntat voluntar la drog la intoarcerea acasa, a aratat ca ndecarea aulo-ini-tiata este posibila. Dupa sevrajul de heroina sau morfina, unii utilizatori sunt "mentinuti" pe doze prescrise de metadona, un narcotic ce induce mai putin dependenta, sub supravegherea medicului. Desi controversata, mentinerea sub metadona este inca frecventa, deoarece stresul sau depresia pot usor declansa intoarcerea la droguri mai primejdioase, chiar dupa mai multi ani de intrerupere. Recuperarea este stadiul urmator sevrajului in care indidul trebuie sa faca lot posibilul pentru a nu mai utiliza drogul. Acest stadiu este deseori foarte dificil, deoarece trebuie ca persoana dependenta sa isi schimbe obiceiurile si stilul de ata si sa controleze, pe parcursul intregii eti, utilizarea substantelor ce pot provoca dependenta. Sustinerea din partea familiei, prietenilor, celor de la locul de munca si grupurilor terapeutice pot fio componenta puternica - deseori tala - a recuperarii celui dependent. Pentru adolescenti, tratamentul de grup este adesea mai eficient decat terapiile indiduale. Deoarece dependenta unui copil face parte frecvent dintr-o probi-ama a familiei, tratamentul trebuie sa cuprinda toti membrii acesteia. Datorita importantei presiunii colegilor, un adolescent poate necesita mai multa sustinere decat un adult pentru a urma un regim de recuperare.
MEDICINA ALTERNATIVA
Multe terapii alternative pot ajuta reducerea stresului care insoteste sau se afla la originea narcomaniei, intarirea organismului si scaderea dorintei imperioase de drog.
ACUPUNCTURA
Acupunctorii raporteaza succese in tratamentul celordependenti de heroina, cocaina si alte droguri. in mod particular, se raporteaza ca aplicarea terapiei pe mai multe puncte ale urechii reduce simptomele sevrajului si lipsa drogului, prene recidiva si creste procentele de recuperare.
FITOTERAPIE
Curatarea organismului de toxine este un pas important in ndecare. Se considera ca silima-rina, care se gaseste in armurariu {Silybum maria-num), intareste ficatul. Extractul de ovaz salbatic, radacina de brusture (Arctium lappa), echinacea (Echinacea spp.) si lemnul dulce {Glycyrrhizagla-bra) ar curata sangele, iar gura lupului {Scutellaria lateriflora), valeriana (Valeriana officinalis) si verbina reduc anxietatea. Consultati un specialist in te pentru silirea dozelor.
HIDROTERAPIE
Unii terapeuti cred ca o curatare a organismului dureaza luni de zile. O baie zilnica de 10-20 de minute, continand jumatate de cana de bicarbonat de sodiu sau de sare de mare, poate fi un ajutor puternic pentru detoxificare.
MEDICINA PSIHOSOMATICA
Tehnicile de biofeedback, meditatie, relaxare si zualizare ghidata pot contribui fa reducerea stresului si determina modificari de comportament, ajutand recuperarea. Pentru fiecare tehnica in parte, Stres.

ALIMENTATIE Sl DIETA

Consumatorii abuzi de droguri au tendinta de a se hrani insuficient si pot face exces de zahar. Pentru o recuperare durabila, mancati cel putin trei mese regulate pe zi, cu un bun echilibru intre proteine, legume si glucide complexe. Daca aveti o tentatie irezistibila pentru dulciuri, utilizati malt de orz sau sirop de orez in loc de zahar si luati o capsula de 250 mcg de picolinat de crom pe zi pentru a ajuta silizarea nivelului neregulat al glicemiei. Intreba|i-va medicul despre beneficiile potentiale ale suplimentelor de tamine C si E, acid pantotenic (tamina B5), extract suprarena-lian, magneziu, calciu, potasiu, colina si acid folie.

PREVENIRE
In timp ce eforturile de eradicare a drogurilor ilegale au obtinut succese reduse, tratamentul si educatia publica au marcat progrese. Un studiu a gasit ca un dolar cheltuit pe tratamentul utilizatorilor de cocaina a fost de sapte ori mai eficient in i reducerea consumului de cocaina decat un dolar
cheltuit pentru intarirea legii Grupurile de parinti, eforturile comunitare, programele de prevenire si de educatie publica, locurile de munca fara droguri si o puternica coordonare nationala au jucat cu toate un rol in descu-i rajarea utilizarii de droguri ilegale. S-ar putea ca parintii sa nu fie capabili sa-si impiedice copin sa I experimenteze droguri, dar le pot da informatii corecte des; re abuzul de droguri in special riscul genetic pentru proprii lor copii nenascuti. Predicile si tacticile de infricosare sunt rareori eficiente, dar adolescentii trebuie sa inteleaga presiunile interne si externe care ii fac pe oameni sa inceapa sa utilizeze droguri, sa asculte respingeri ale argumentelor pro-droguri si sa invete tehnici pentru a rezista presiunii colegilor. Dar daca nu doriti ca copin dumneavoastra sa abuzeze de droguri - inclusiv de alcool si tutun - cel mai bun prim paseste de a da exemplul.

Drogurile si varstnicii
Varstnicii sufera deseori efecte adverse ale medicamentelor sau den fara sa stie utilizatori abuzi, din mai multe motive. Meoli-zam si excretam medicamentele mai incet pe masura ce imbatranim, astfel incat este mai usor sa luam o supradoza. Multi oameni nici nu realizeaza ca pastilele pentru tuse, pentru somn, pentru slabit si laxativele sunt medicamente. Varstnicii isi maresc deseori riscul de interactiuni periculoase si efecte secundare luand simultan mai multe medicamente prescrise pentru diferite afectiuni sau combinand medicamentele prescrise cu cele eliberate fara reteta, in lipsa azului medicului lor.
La varstnici, simptomele intoxicatiei cu medicamente sunt cu usurinta confundate cu maladii mentale sau cu alte afectiuni. Complicatiile abuzului de medicamente sunt mai frecvente la varstnici, iar dezintoxicarea este mai complexa. Anumite medicamente prezinta un interes particular. Diureticele, utilizate de obicei pentru scaderea tensiunii arteriale, pot scadea rezervele de potasiu si alte minerale ale organismului, provocand slabiciune musculara si pierderea poftei de mancare. Unele medicamente antihipertensive pot provoca depresie, oboseala sau lesin. Medicamentele anxiolitice pot provoca somnolenta, tremuraturi, confuzie si amnezie, daca sunt luate in exces. Desi oricine ia medicamente ar trebui sa respecte cu meticulozitate dozele, pentru varstnici aceasta regula este deosebit de importanta si ei trebuie sa anunte medicul despre toate medicamentate pe care le iau. Supravegherea sau ajutorul acordat unei persoane in varsta in legatura cu medicamentele nu este numai o amabilitate - ci poate insemna salvarea etii.