SIMPTOME
Diagnosticul de schizofrenie este luat in considerare atunci cand o persoana resimte cel putin doua dintre urmatoarele simptome:
a iluzii.

a halucinatii.

a dezorganizare a vorbirii.
a comportament irational sau catatonic, precum stupoarea, rigiditatea sau flaciditatea membrelor.
a simptome negati, precum letargia, tacerea, pierderea vointei.
Aceste simptome sunt de obicei insotite de o diminuare substantiala a capacitatii de a interactiona cu cei din jur.

CHEMATI MEDICUL DACA:

a dumneavoastra sau o persoana cunoscuta resimtiti simptomeie de mai sus. Schizofrenia poate fi o boala devastatoare, iar ingrijirile medicale sunt de o importanta vitala. Fiti constient ca poate fi dificil sa convingeti o persoana, la care se instaleaza o boala mentala, sa-si recunoasca simptomeie sau sa consulte un medic.
Chiar daca "schizofrenie" inseamna literalmente "minte scindata", ea nu trebuie confundata cu personalitatea "scindata" sau multipla. Ea este mai precis descrisa ca psihoza - un grup de tulburari mentale sere si prelungite, ce afecteaza gandirea, vorbirea si comportamentul normal.
Debutul schizofreniei este de obicei caracterizat prin simptomeie psihotice enumerate mai sus sau printr-un comportament bizar. Multi pacienti prezinta insa simptome "negati", precum scaderea capacitatii de a resimti emotii, a activitatii mentale si a dorintei de socializare.

Rareori este utila discutarea subcategoriilor, precum schizofrenia paranoida sau schizofrenia catatonica, deoarece pacientii individuali prezinta deseori o varietate de simptome, iar terapeutii pun diagnostice diferite. Insa majoritatea schizofrenicilor au totusi in comun un numar de simptome similare. De exemplu, ei semnaleaza deseori o senzatie de instrainare si confuzie cu privire la sursa emotiilor lor. Ei resimt o mare singuratate, anxietate si o senzatie coplesitoare de a fi separati de ceilalti.
Un schizofrenic poate gandi si comunica dupa regulile sale proprii, sarind de la o idee la alta, folosind cuvinte vagi sau repetiti sau amestecand o "salata de cuvinte" din cuvinte noi sau distorsionate. Schizofrenicii sunt in mod obisnuit suspiciosi si plini de resentimente. Ei pot aa senzatia ca gandurile le sunt furate, comunicate sau inlocuite cu informatii noi de catre straini ce incearca sa le controleze comportamentul. Ei pot descrie voci care le vorbesc direct sau le critica comportamentul.
Schizofrenia apare in mod normal la barbati inainte de a implini 20 de ani, iar la femei intre 20 si 30 de ani, insa prevalenta este aproximativ aceeasi. Aproximativ 1 persoana din 100 va primi la un moment dat tratament pentru schizofrenie. Unii pacienti sufera un singur episod, dupa care raman asimptomatici. Mai frecnt, boala evolueaza fluctuant pe parcursul mai multor decenii, fiecare recadere conducand la o deteriorare din ce in ce mai mare.

CAUZE
Majoritatea specialistilor sunt de acord ca simptomeie sunt provocate de dezechilibre chimice la nilul functionarii creierului, insa nu se cunoaste nici un mecanism precis. Schizofrenia pare a fi un sindrom cu multiple cauze si tipuri. Genetica pare sa joace un rol, insa nu exista o unica "gena a schizofreniei". Chiar daca este clar ca sprijinul familial poate fi util in prenirea recaderilor, este de asemenea stiut ca nu conflictele familiale provoaca schizofrenia.

TRATAMENT

Scopurile tratamentului conntional includ ajutarea pacientilor sa sileasca interactiuni normale cu cei din jur, sa traiasca in cadrul comunitatii, precum si controlarea bolii facand apel la cea mai scazuta doza eficienta de medicamente. De obicei este necesara o combinatie de medicamente si psihoterapie.

MEDICINA CONVENTIONALA

Epoca moderna a tratamentului medical in schizofrenie a inceput in 1952, o data cu utilizarea tranchilizantului clorpromazina. Acest medicamenl (si rudele sale mai moderne, ca halo-peridolul) a controlat pentru prima oara simp-tomele acute, a redus durata spitalizarii de la ani la zile si a redus rata recaderilor cu peste 50%. Totusi, nu toti pacientii raspund la aceste medicamente. Controlul pe termen lung este mai putin plin de succes decat ameliorarea pe termen scurt. De asemenea, administrarea prelungita poate genera efecte secundare noci, in special afectiunea musculara neurologica numita diskinezie tardiva (DT), ce provoaca miscari faciale involuntare, precum grimase si miscari de supt.
Clozapina, aprobata in SUA in 1990, a ajutat multe persoane ce nu au raspuns la alte medicamente anlipsihotice, fara sa provoace DT; ea provoaca totusi o diminuare sera a numarului de globule albe la 1% din pacienti, astfel incat sunt necesare analize saptamanale ale sangelui. Un nou medicament, risperidona, pare sa amelioreze simptomele fara a da aceasta complicatie. La majoritatea pacientilor este necesara administrarea de medicamente impotriva anxietatii pe toata durata vietii, pentru prenirea recaderilor. Pot fi folosite si medicamente suplimentare, precum antidepresile, pentru tratarea efectelor secundare sau a simptomelor asociate, precum rigiditatea, tremuraturile si depresia.
Pshioterapia in sine are o valoare limitata in absenta tratamentului medicamentos. Totusi, o psihoterapie care sa ofere sprijin si consolare este necesara, pentru a ajuta pacientul diagnosticat ca schizofrenic sa inteleaga boala si sa-si reia viata sociala si de familie.

MEDICINA ALTERNATIVA
Deoarece schizofrenia este o boala atat de grava si complexa, se cunosc putine terapii eficiente
Ajutor pentru pacientul schizofrenic
O atitudine de acceptare si intelegere din partea rudelor si prietenilor poate ajuta la reducerea anxietatii sl a seritatii simptomelor. Schizofrenicii au tendinta de a fi cu usurinta tulburati de "emotiile exprimate": cercetatorii recomanda membrilor familiei sa reduca criticile si sa fie cat mai discreti cu putinta.
De asemenea, o atitudine intelegatoare a membrilor familiei, de incurajare a pacientilor sa-si asume un rol activ in propria lor ingrijire poate contribui la diminuarea senzatiei de neajutorare. Pacientii ce traiesc intr-un mediu ce le ofera sprijin au mai multe sanse de a accepta medicatia si de a evita recaderile.
Unii pacienti reactioneaza mai bine la un anumit medicament sau pur si simplu le place "senzatia" data de acesta. Este important ca, atunci cand este posibil, aceste preferinte sa fie respectate, iar eforturile de a obtine independenta sa fie sustinute.
ciente. Totusi, interesul pentru cercetari in schizofrenie s-a amplificat mult in ultimii ani.

ALIMENTATIE Sl DIETA
Exista date ce sprijina ideea ca acidul folie (o vitamina din complexul B) este util ca adjuvant in tratament. De asemenea, vitamina C accentueaza efectul agentului antipsihotic haloperidol, iar vitamina E poate ameliora simptomele de diskinezie tardiva, in special in stadiile precoce. Posibilitatea beneficiilor aduse de zinc, mangan si nia-cina este mai controrsata.