Examinare. Pentru a evalua miscarile in articulatia glenohumerala, fixeaza jumatatea inferioara a scapulei pentru a estima gradul de rotatie al scapulei pe torace. Jumatate din abductia normala aste efectuata de miscarile scapulei. Abductia este testata prin ridicarea bratelor din lateral deasupra capului; Jlexia prin ridicarea bratelor inainte si in sus, extensia prin miscarea posterioara a coatelor, rotatia externa prin fixarea coaielor in flexie si 90A fata de trunchi si miscarea antebratelor spre exterior (normal 80A); si rotatia interna prin plasarea dosului mainii pe coloana lombara si miscarea coatelor inainte (un test mai usor este de a evalua cat de departe poate ajunge pacientul cu mana in spate - "ima-ginati-va ca va incheiati la sutien in spate").
Muschii utilizati in miscare la articulatia umarului
a Flexie (miscare inainte); pectoralul mare, deltoid, coracobrahial.
a Extensie: deltoid (laiissimus dorsi, pectoralul mare si rotundul mare, incep extensia daca
umarul pleaca din pozitie flectata).
a Abductie: supraspinos (primele 15A); apoi deltoid.
a Adductie: pec. mare, latissimus dorsi, rotundul mare, subscapular.
a Rotatie mediala: pectoralul mare, deltoid, latissimus dorsi, rotundul mare, subscapular.
a Rotatie laterala: deltoid, rotund mic, infraspinos.
NB: Cei mai importanti in rotatie sunt muschii maseter. rotatori: sub-scapularul, rotundul mic, infraspinosul (si supraspinosul face parte din coiful rotatorilor).
Miscarea scapulei pe peretele toracic
a Elevatia (ridicarea din umeri) levator scapulae, trapezul.
a Depresie: serratus anterior, pectoralul mic.
a Miscare inainte (de ex. lovitura de pumn); serratus anterior, pectoralul mare.
a Retractie (umerii inapoi); trapezul, romboizii.
NB: Serratus anterior previne "fluturarea" scapulei cand se aplica o presiune pe mana intinsa.
Dizlocarea recurenta a umarului. (Pentru dizlocarea initiala, p. 788). Exista 2 tipuri: Atraumatica (5%). Pacientul este deseori un adolescent fara istoric de traumatism, si poate avea o laxitate articulara generala. Tine minte BRAT: bilaterala; se trateaza prin reabilitare; atraumatica; dizlocare in roate directiile.
Traumatica: Dizlocarea este de obicei anterioara (uneori inferioara, rareori posterioara) si este secundara unui traumatism - care poate fi usor. Tine minte BUST: leziune fiankart ( mai jos); unidirectionala; tratament chirurgical (surgical); rraumatica.
Abductia si rotatia laterala a bratului (de ex. la imbracarea unei haine) pot cauza dizlocarea. Capsula este atasata de colul scapulei dar detasata de labrul glenoidian (leziunea Bankart). Poate aparea un "dinte" postero-lateral in capul humeral (vazut pe radiografie cu bratul rotat medial). Tratamentul este
cura Bankart (se coase capsula inapoi pe glenoida) sau operatia Putti-Platt prin care lendonul subscapularului este taiat (scurtat). in cazul dizlocarii recurente posterioare, mai rare, capsula este rupta din spatele colului scapulei, dintele humeral este superomedial, iar dizlocarea este cauzata de abductie si rotatie mediala (de ex. conlsii).
Tratament: scurtarea tendonului infraspinosului. Exista si subluxatie recurenta (dezabilitanta si dificil de tratat).