Au ea mecanism fiziopalologic iritatia trigemino-simpatica, cu tulburarile vasomotorii consecutive si hipoxia prin tulburarea dinamicii respiratorii nazale.
Cefalalgia de origine rino-sinuzala poate aparea fie ea simptom in cadrul unui lou clinic rino-sinuzal bine conturat, fie ca sindrom dominant in cadrai miei simptomatologii rino-sinu-zale fruste sau decelabile numai la un examen minutios.
Localizarea frontala si periorbitara a durerii impune do regula cercetarea unei cauze sinuzale. Desi permanenta, sinu-salgia frontala prezinta paroxisme olente cu orar aproape fix, catre ora 10 dimineata si dupa amiaza (ora 17), cind congestia mucoasei blocheaza ostiumul sinuzal. Sinusalgia frontala poate fi insotita de hemicranie, dureri
oculare si fotofobie.
In sinuzilele maxilare,
durerea este mai putin constanta. Uneori, durerea spontana ia aspectul unei
nevralgii suborbi-tare. eu iradieri in arcada superioara. Alteori, bolnavul are o senzatie de plenitudine, de greutate sau apasare a fetei si o
cefalee temporala. Durerea provocata prin apasare apare edent la nivelul fosei canine sau la nivelul gaurii suborbitare.
Etmoidilele anterioare produc dureri paranazalc. localizate la radacina nasului sau periorbilar. asemanatoare cu durerile din sin uzita frontala cu care de regula se asociaza.
Durerea profunda, retroorbilara sau intrneraniana, cu iradieri occipitale, lemporo-parietale sau in verlex, este caracteristica sinuzitelor posterioare (sfeno-elmoidale\
Indiferent de localizarea si caracterele durerii descrise. in diagnosticul algiilor sinuzale se va tine scama ca durerea reprezinta un simptom in cadrai unui lou clinic de suferinta rino-sinuzala. Rinoreea purulenta si
obstructia nazala de obicei unilaterala, prezenta puroiului la nivelul meatului mijlociu sau in cavum, rinoscopia anterioara si radiografia confirma diagnosticul cauzal.
In cazurile indoielnice, cind semnele rinologiee sint mai putin edente, iar cefalalgia constituind principala suferinta a bolnavului se raporteaza mai greu unei cauze sinuzale cu alit mai mult cu cit radiografia este neeoncludenta, punctia sinusului maxilar poate confirma diagnosticul prin descoperirea unei sinuzito ignorate.In unele cazuri, obstructia canalului nazo-frontal (vacunt sinus), determinind rarefactia aerului intrasinuzal, produce cefalalgii cu crize olente. Prin acelasi mecanism, variatiile bruste de presiune atmosferica produc
sinuzitele baro-trauma-tice (aerosinuzitele), cu dureri fronto-orbitare. cileodata olente, la aatori si scafandri.
Excluderea unei cauze sinuzale nu inchide modulul cefalalgiilor rinogene.
Rinita hipertrofica joaca un rol important in cefalalgiile rinogene fara atingeri sinuzale. Hipertrofia cornelului mijlociu, prin contactul mucoasei lurbinare eu septul, declanseaza reflex o cefalee temporala, temporo-frontala. discontinua, cu crize paroxistice.
Hipertrofia osoasa (huloasa) a cornetului mijlociu, desi mai putin frecventa, produce o cefalalgie. simptom dominant, al carei diagnostic este de mxdte ori ignorat. Afectiunea esle congenitala, intilnindu-se la toate rstele. mai ales la femei. Geraleea, localizata fronto-median, fronto-periorbitar sau retro-ocular, este continua sau intermitenta, cu paroxisme provocate de frig, caldura, emotii,
menstruatie sau
oboseala oculara. Uneori, durerea apare sub forma de arsuri, greutate sau senzatie de constrictie a capului, insotita de
tulburari vasomolorii si secre-toare. Intensitatea si persistenta durerii duc la perturbari psihice. Cefalalgia produsa de
hipertrofia bnlyasa a cornelului mijlociu impune diagnosticul diferential ou migrena, cu care de multe ori se confunda, dar examenul rinologic prin constatarea anomaliei turbina re confirma diagnosticul.
Derivatiile de sept posterioare sau crestele septale, prin simple compresiuni turbinare pol determina aparitia cefaleei. Ilinila atrofica ozenoasa produce constant cefalee, cu localizare frontala sau occipitala si episoade paroxistice de cri/e olente. Cefaleea ozenoasa poale fi determinata fie de componenta sinuzala asociata, fie cel mai frecvent prin obstructia meatului mijlociu prin cruste si realizarea unui vacum sinus, in
rinita alergica teoriza spasmodica periodica), declansarea crizei produce o cefalee frontala olenta, cu senzatia de
tensiune in sinusurile fetei si in ureche. Obstructia nazala brutala, rinorcea apoasa si crizele de stranut lac edent diagnosticul cefalalgiei.
In polipoza nazala,
cefaleea constant inlilnita, poate fi globala. Pe fondul unei cefalei persistente apar crize olente,, determinate de blocajul canalului nazo-fronlal sau infectii su-pra adaugate.
La copii, cefaleea frontala sau occipitala este de cele mai multe ori cauzata de vegetatii adenoide.
Cefalei tenace, nesistematizale. fara caractere speciale,, pot fi cauzate de focare de infectie adeuo-aniigdaliene sau rino-sinuzale.
Tratament
Tratamentul cefalalgiilor rino-sinnzale va li simptomatic si etiologic.In criza, tratamentul va consta din :
local. in fosele
nazale se vor aplica vasoconstricloare (rinofug. fedrocaina, solutie efedrina 3A'A, adrenalina J%o in solutie de protargol sau ser fiziologic) : mese endonazale imbibate in solutie de
cocaina 25A'A, lasate timp de 36 minute : cocainizarea sau bonainizarea ganglionului sfeno-palatin cu rezultatele cele mai bune.
Analgezice : antidoren (sedalgin), intramiiseular, 13 fiole zi : algoeabnin (novalgin) I2 fiole zi. inlramuscular sau 14 lele zi sau supozitoare ; eefalofen procafm), o fiola, subcutanat sau intramiiseular. in timpul crizelor olente, repetata la nevoie la 1520 rle minute : codamin (fenacod), 13 comprimate zi : antinevralgic, antimigrin (Vcropirin), cofedol. Tratamentul etiologic va consta din :
itratamentul supuratiilor rino-sinuzalc ;
reoalibrarea foselor nazale si ablatia spinelor iritalivo :
asanarea chirurgicala a focarelor de infectii adeno-ainigdaliene si rino-sinuzale :
tratament anlialergic : nilfan, romergan. corlicotcrapic, calciu, tamina C.