Fazele clinice si tehnice ale restaurarilor protetice metalo-ceramice. amprentarea campului protetic. realizarea modelului de lucru.

Fazele clinice si tehnice ale restaurarilor protetice metalo-ceramice. Amprentarea campului protetic. Realizarea modelului de lucru.

AMPRENTA IN PROTETICA FIXA

Amprenta, etapa eminamente clinica, reprezinta reproducerea in negativ a elementelor campului protetic si este necesara pentru confectionarea replicii pozitive, respectiv modelul de lucru, pe care tehnicianul dentar va realiza macheta viitoarei proteze. Modelele se obtin prin diferite procedee: turnare de materiale in amprenta (gipsuri, materiale compozite, mase ceramice), indesare de cimenturi sau amalgame si depunere de metale (galvanizare, pulverizare).

Amprentele sunt utilizate in diferite scopuri pentru:

a) confectionarea modelelor de lucru, pe care tehnicianul dentar realizeaza macheta. Aceste modele permit transferul celor mai fine detalii ale campului protetic in laboratorul de tehnica dentara;

b) obtinerea unor model 444i83e e de studiu, care usureaza diagnosticul si ul de tratament;

c) obtinerea modelelor document, cu ajutorul carora se pot demonstra conditiile initiale ale campului protetic sau de-a lungul diferitelor etape de tratament;

d)realizarea modelelor duplicat, foarte utile in cursul tehnologiilor moderne de laborator.

METODE DE AMPRENTARE

- conventionala prin procedeul direct, cand machetarea protezei unidentare se face direct in cavitatea bucala si prin metoda indirecta cu diverse materiale de amprenta in diferite linguri de amprenta (standard sau individuale), cunoscute si sub numele de portamprente.

- mecanica sau mecano-electronica, cu ajutorul unor dispozitive speciale profilometre. Informatiile culese de catre acestea sunt transmise fie direct unui dispozitiv de frezare - amprenta mecanica, fie indirect unui computer care le analizeaza, reproducand campul protetic.

- opto-electronica (amprenta optica) care utilizeaza proprietatile ondulatorii si fotonice ale luminii.

In protezarea fixa se utilizeaza mai multe feluri de amprente, fiecare putandu-se executa intr-unul sau mai multi timpi:

A) Amprenta segmentara (in 2 sau 3 timpi) T1 - amprenta unitara T2 - amprenta de situatie (in 3, 2 sau 1 timp);

B) Amprenta globala (in 3, 2 sau 1 timp).

Obiectivul principal al oricarei amprente este obtinerea unui model de lucru cat mai apropiat de elementele campului protetic.

MATERIALE DE AMPRENTA

Din punct de vedere al materialelor de amprenta gipsul este folosit episodic in supraamprentarile inelelor de cupru sau pentru punti din mai multe bucati', in amprenta ramanand elementele de agregare.

La ora actuala in protetica fixa se folosesc cu precadere elastomerii de sinteza, mai rar hidrocoloizii ireversibili si hidrocoloizii reversibili, materiale cu o fidelitate ridicata, utilizate pentru duplicari de modele.

VERIFICAREA AMPRENTEI

Inainte de confectionarea modelelor, atat medicul, cat si tehnicianul verifica integritatea amprentei si mai ales prezenta unor defecte vizibile ale amprentei:

prezenta unor spatii intre cele doua mase de elastomeri sau hidrocoloizi de consistente diferite;

prezenta unor incluziuni de aer;

lipsa de aderenta a materialelor de amprenta la linguri, cu antrenarea unor deplasari ale materialelor;

fisuri sau fracturi ale portamprentei

prezenta unor resturi de sange, saliva, dentina sau tartru.

MOMENTUL CONFECTIONARII MODELULUI

in cazul materialelor de amprenta de tipul hidrocoloizilor ireversibili este necesar ca modelul sa fie turnat imediat dupa spalarea amprentei. Demularea se face la o ora de la turnare, dar duritatea finala nu se atinge decat la 24h de la finalizarea turnarii modelului.

amprentele din elastomeri de sinteza, dupa indepartarea de pe campul protetic, trebuie sa stea aproximativ 30 minute inainte ca modelele sa fie turnate, deoarece aceste materiale prezinta o contractie elastica intarziata, care se incheie abia dupa circa 20-30 minute;

materialele de amprenta pe baza de siliconi cu reactie de condensare pot astepta pana la 48-72 ore pentru turnarea modelului.

CLASIFICAREA MODELELOR IN PROTEZAREA FIXA

A) Dupa materialele din care sunt confectionate:

gipsuri: a dure;

b extradure;

c cimenturi.

metale: - depuse pe cale galvanica;

- aliaje usor fuzibile;

- aliaje topite si pulverizate;

- amalgame.

polimeri: - rasini acrilice;

- poliuretanice;

- epoxidice cu adaos de umpluturi anorganice;

materiale compozite;

siliconi.

B) Dupa tehnologia de realizare:

turnate - din gipsuri, mase plastice, aliaje usor fuzibile;

indesate - cimenturi, amalgame;

galvanizate, pulverizate - din metale/aliaje;

prin ardere de mase ceramice.

C) Dupa caracterul de fixitate sau posibilitatea de mobilizare a bontului (bonturilor):

cu bonturi fixe;

cu bonturi mobilizabile.

D) Dupa destinatia modelului:

document;

de studiu si diagnostic;

de lucru;

duplicat.

MODELE DE LUCRU PENTRU PROTEZE PARTIALE FIXE

Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca modelele de lucru sunt:

redarea in totalitate a detaliilor campului protetic, cu precadere a santului gingival si a gingiei interdentare;

pastrarea integitatii modelului pana la realizarea piesei protetice;

posibilitatea de mobilizare a bonturilor dentare, chiar si a celor cu volum mic;

pozitionarea spatiala unica a bonturilor;

paralelismul bonturilor;

posibilitatea duplicarii modelului de lucru.

MODELE MONOBLOC (CU BONTURI FIXE)

Modelele cu bonturi fixe, care se obtin prin depunerea in amprenta a gipsurilor dure sau extradure, se practica tot mai rar in tehnologia protezelor fixe, fiind indicate in special pentru confectionarea arcadelor antagoniste. Se numesc monobloc' deoarece bonturile si restul campului protetic fac corp comun cu soclul modelului.

MODELE CU BONTURI MOBILIZABILE

Varianta modelelor cu bonturi mobilizabile este foarte des adoptata pentru elaborarea protezelor unidentare, puntilor si protezarilor compozite.

Modelele cu bonturi mobilizabile ofera o serie de avantaje. Datorita posibilitatii dezinserarii bonturilor din ansamblul modelului, tehnicianul are un acces facil la modelarea fetelor proximale, asigurandu-i o vizibilitate optima; in literatura franceza de specialitate, bontul mobilizabil este denumit model pozitiv unitar', prescurtat, model unitar (MU).

Procedeul PINDEX utilizeaza pinuri care, spre deosebire de tehnologia clasica, se introduc in modelul arcadei dupa priza gipsului

Sistemul Pindex: modelul trebuie sa aiba cel putin 15 mm inaltime, excluzand dintii (1); locurile canalelor pentru pinuri sunt marcate cu un creion (2); semnele realizate sunt plasate sub spotul luminos al dispozitivului de frezat canale pentru pinuri (3); degetele mari stabilizeaza modelul, in timp ce cu celelalte operatorul ridica dispozitivul de frezare (4); resturile rezultate in urma frezarii sunt indepartate (5); intai sunt plasate pinurile scurte si apoi cele lungi (6); sunt pozitionate tecile corespunzatoare pinurilor (7); extremitatile tecilor pinurilor scurte sunt blocate cu ceara (8); pe extremitatile libere ale pinurilor lungi este plasata ceara (9); cofrarea modelului (10); turnarea modelului (11); indepartarea cerii de la extremitatea pinurilor lungi (12); sectionarea modelului (13); mobilizarea bonturilor (14); modelul in articulator (15).

MODELE REALIZATE PRIN DEPUNERE DE METALE PE CALE GALVANICA

Materialele uzuale utilizate pentru confectionarea modelelor (gipsurile, amalgamele, rasinile, cimenturile sau materiale compozite) prezinta modificari dimensionale mai mult sau mai putin importante. De aceea, in tehnologia modelelor s-au incercat depunerile de metale (pe cale galvanica sau prin pulverizare). Modelele astfel realizate sunt de mare precizie si poseda o rezistenta mecanica deosebita.

A) Caracteristicile unui model obtinut pe cale galvanica sunt urmatoarele: fidelitatea exceptionala, duritate mare, stabilitate volumetrica (coeficient de contractie 0,2-0,3%) si absenta fenomenelor de imbatranire.

B) Principiul metodei se bazeaza pe depunerea electrolitica pe peretii amprentei a unui strat metalic (0,5-l mm) de cupru, argint sau nichel.

MODELE DE LUCRU CU BONTURI MOBILIZABILE SICAPE DE TRANSFER

Capele de transfer pot fi din metal (CAVEX) sau polimeri PALAVIT .

Pe suprafetele externe ale capelor se realizeaza retentii in care patrunde materialul de amprenta. Capele de transfer se insera pe campul protetic, apoi se ia o supraamprenta pe baza careia se toarna un model deosebit de fidel.

Capele de transfer sunt utile pentru:

realizarea unor amprente de situatie fidele;

controlul sau stabilirea relatiilor intermaxilare la nivelul ocluzal;

controlul exactitatii modelelor inainte de confectionarea protezelor unidentare sau a puntilor

Indiferent de tehnologia si materialele folosite, intre campul protetic si model vor exista anumite diferente.

Cauzele sunt reprezentate de modificarile volumetrice ale materialelor (de amprenta si model), care apar in cursul prizei, depozitarii si a diferentelor de temperatura la care se manipuleaza.

Modelele care ofera posibilitatea mobilizarii bonturilor au castigat mult teren, existand tehnologii perfectionate care pretind utilizarea asociata a unor materiale deosebit de dure (gipsuri extradure sau materiale compozite).

La modelele cu bonturi mobilizabile, expansiunea de priza a soclului poate determina modificari de pozitie prin bascularea bonturilor.

Sisteme CAD/CAM pentru model

Odata realizata amprentarea optica a campului protetic este oferita posibilitatea de importare a datelor culese in programe de grafica avansata (tip CAD) ce au menirea de a realiza un model virtual pe baza informatiilor obtinute la amprentare. Modelul in sine poate fi vizualizat tridimensional si poate fi rotit pentru a fi studiat din diverse perspective. Primele programe CAD/CAM ofereau doar posibilitatea de reconstructie manuala a lucrarilor protetice (coroane, incrustatii etc); ultimele tipuri permit,, pe baza conexiunii cu o baza de date, accesarea unei palete largi de forme si culori ale dintilor (in cazul programelor dotate cu subprograme de simulare fiind posibila si studierea comportamentului coroanei virtuale reconstituite' la diferite tipuri de solicitari). Astfel, in functie de rezultatele acestor simulari se vor realiza modificari ale designului initial al coroanei' pana la obtinerea unor profile corespunzatoare datelor oferite de campul protetic.

Din aceste baze de date se poate alege forma viitoarei coroane, contururile individuale ale acesteia, tipul ariei de contact cu antagonistii, adancimea reliefurilor negative, fatetele de abrazie etc.

Utilizarea tehnicilor holografice

Reproducerea unui model de studiu tridimensional a fost prima aplicatie practica holografica realizata in stomatologie. Combinarea dintre metodele de amprentare opto-electronice si tehnicile holografice au eliminat multe dintre neajunsurile stomatologiei traditionale.