Fazele clinice si tehnice ale restaurarilor protetice metalo-ceramice. Macheta capei metalice
Modelul cu bonturile fixe este realizat din materiale dure, ghips tip Moldano
Este utilizat in scopul obtinerii unui model duplicat din masa de ambalat.
Premodelarea. Pe bonturile modelului se modeleaza din ceara o macheta a coroanelor, subdimensionata, asemanatoare cu cea a coroanei stantate. Diferenta de dimensionare este de 0,30 mm, cat reprezinta grosimea coroanei turnate. In zona cervicala, pe inaltimea de 1,5-2 mm, nu se depune ceara; ea reprezinta zona pe care se adapteaza intim coroana la bont.
Aceasta premodelare este realizata cu o ceara speciala, care se foloseste la deretentivizarea modelelor in general. Compozitia este urmatoarea:
- ceara roz de modelat 3 g, la care se adauga colorant.
Duplicarea propriu-zisa se realizeaza cu materiale de amprentare din grupa hidrocoloizilor reversibili Dublaga, Vidur, Viroduble.
Modelul este fixat pe capacul conformatorului, materialul de duplicat este turnat la temperatura de 45-50C, prin orificiul acestuia pana la umplere. Cand materialul de amprentare este sub forma de gel, permite scoaterea modelului. In aceasta amprenta se toarna pasta de masa de ambalat specifica pentru fiecare tip de aliaj. Pasta de masa de ambalat este obtinuta prin amestecarea prafului cu apa sau lichid special la vacuummalaxor. Dupa 45-50 de minute, masa de ambalat a facut priza, insotita de dilatarea de priza si de dilatarea higroscopica (materialul de duplicat contine peste 50% apa). Rezistenta modelului duplicat este scazuta. Pentru 515e49f a i se mari rezistenta si a favoriza aderenta cerii de macheta se efectueaza urmatoarea imbunatatire: modelul este introdus intr-un cuptor de preincalzit pana la temperatura de 220C timp de 15 minute, dupa care se introduce intr-un vas cu ceara topita (colofoniu + parafina) la temperatura de 13C timp de 2 secunde.
Macheta
poate sa fie obtinuta printr-una din tehnicile cunoscute: picurare si sculptura (bloc), folie de ceara sau din elementele fabricate din ceara si din mase plastice.
Tehnicile sunt combinate intre ele in functie de posibilitatile materiale ale laboratorului si manualitatea tehnicianului. Macheta corpului de punte este modelata odata cu macheta elementelor de agregare sau dupa aceasta. Prezinta forma specifica tipului de corp de punte (casete sau bonturi)
Tiparul rezulta in urma ambalarii machetei intregii punti (macheta elementelor de agregare si a corpului de punte).
Dependent de tipul de model utilizat la modelarea machetei, ambalarea se realizeaza dupa doua tehnici:
- Ambalarea machetei modelata pe modelul cu bonturi mobilizabile, impune, dupa pregatirea in scopul ambalarii (aplicarea tijelor de 2 mm si de 0,50 mm, detensionare si degresare), ridicarea de pe model si asezarea in chiuveta conformator pentru acoperirea cu masa de ambalat.
Ridicarea de pe model, daca puntea este intinsa, reprezinta un moment dificil, care poate sa fie insotit de producerea deformarii machetei sau de fracturare.
Deformarea se produce daca ceara este mai putin rigida sau daca temperatura din laborator este ridicata. Pentru evitarea acestei dificultati se recomanda sa se utilizeze numai ceara indicata pentru machetele lucrarilor metalice (de vara sau de iarna). De fapt, deformarea este cauzata de un obstacol reprezentat de neparalelismul dintilor stalpi, mai rar este reprezentata de lipirea cerii la una din suprafetele dintilor stalpi, situatie aparuta cand macheta se obtine prin picurare (bonturile insuficient izolate si ceara depusa a fost supraincalzita).
Fracturarea, reprezinta un alt incident, sediul poate sa fie diferit: la nivelul machetei unui element de agregare sau a machetei corpului de punte; se produce daca ceara este rigida si exista obstacol la indepartare (bonturi neparalele); machetele puntilor intinse sunt ambalate partial pe model, se acopera suprafetele ocluzale si vestibulare cu masa de ambalat. Indepartarea sa de pe model este realizata numai dupa priza masei de ambalat.
Ambalarea machetei pe modelul duplicat, obtinut din masa de ambalat.
Macheta este modelata pe acest model, care reprezinta o parte din tipar. Fiind solidarizata pe model, se pregateste pentru ambalarea fetelor exterioare (aplicarea de tije, anse, degresare, detensionare), si se acopera cu masa de ambalat, dupa ce a fost asezat modelul cu macheta pe capacul unui conformator.
Tehnica cu model duplicat are avantajul obtinerii unei structuri metalice exacte cu adaptare cervicala si ocluzala. Macheta nu se deformeaza in momentul ambalarii.
La modelul duplicat se produce, prin contactul cu masa duplicatoare, dilatarea higroscopica, tiparul are dimensiuni mai mari, a caror valoare este egala cu valoarea coeficientului de contractie a aliajului la racire (piese foarte precise).
Topirea-turnarea.
Are in vedere depunerea cantitatii necesare de aliaj in creuzet, pentru a se umple in intregime cavitatea tiparului si, in plus, sa ramana conul de turnare
Proba si adaptarea componentei metalice a puntii dentare
In aceasta faza clinica, este efectuat examenul modelelor si al piesei protetice exobucal si endobucal.
Examenul exobucal consta in aprecieri asupra:
modelelor pe care se afla componenta metalica; sunt remarcate starea calitativa, morfologia fetelor vestibulare, ocluzale, pozitia de intercuspidare, aspectul soclurilor, bonturilor fixe sau mobile dupa ce tehnica sunt realizate;
componenta metalica; raportul fetelor ocluzale cu dintii antagonisti; raportul elementelor de agregare cu dintii adiacenti; raportul fetei mucozale a corpului de puncte cu creasta alveolara. Starea calitativa a componentei metalice, absenta porilor, a fisurilor sau plusurilor. Morfologia, la nivelul unirii elementelor de agregare cu corpul de punte, daca exista spatiile necesare pentru papila gingivala a dintilor stalpi. Elementele de agregare, marginile cervicale, daca au fost prelucrate in interior. Elementele de retentie pentru componenta estetica - acrilica - la nivelul elementelor de agregare si a corpului de punte.
Componenta metalica pentru ceramica este examinata ca sa se constate modelajul caracteristic, fara unghiuri evidente, intermediarii sub forma de bonturi metalice cu dimensiuni reduse in toate sensurile, sa existe spatiul necesar pentru componenta estetica de 1,5 mm. Se memorizeaza axul de insertie al puntii dentare din acest moment.
Examenul endobucal consta in efectuarea observatiilor asupra:
Axului de insertie.
Puntea este dezinfectata, pacientul asezat pe fotoliul comod, instrumentele pregatite, dintii stalpi sunt igienizati dupa ce a fost indepartata lucrarea provizorie, sunt indepartate depunerile si dezinfectati.
Puntea este introdusa in general prin tatonare in fiecare zona si tip de edentatie; sa fie gasit axul de insertie. Acesta a fost observat la examenul lucrarii protetice pe model si retinut.. Dupa mai multe incercari de introducere prin inclinari vestibular, oral si meziodistal, in general se obtine asezarea pe campul protetic.
In situatii clinice particulare nu este posibila insertia datorita:
a) lipsei de paralelism a dintilor stalpi, fetele proximale nu au fost slefuite corespunzator (modelul a fost corectat in laborator fara sa fie sesizat cabinetul);
b) puntea a fost realizata pe un model care nu este identic cu morfologia campului protetic (deformarea amprentei);
c) dificultati create de prezenta dintilor vecini;
d) modificarea pozitiei bonturilor dentare preparate, datorita migrarilor;
e) resturi de ciment pe bonturile dentare, sau resturi de masa de ambalat in interiorul elementelor de agregare.
In edentatiile din zona laterala a mandibulei se introduce in primul moment elementul de agregare pe dintele stalp distal si in timpul urmator pe dintele stalp mezial.
Examenul pe campul protetic consta in aprecierea urmatoarelor:
adaptarea cervicala a microprotezelor de agregare pe toate fetele;
restaurarea punctelor de contact cu dintii vecini;
adaptarea ocluzala a componentei metalice (corpul de punte si elementele de agregare) in pozitie de intercuspidare maxima in propulsie si in lateralitate;
raportul corpului de punte cu creata alveolara daca este corespunzator cu cerintele igienice, fonetice si profilactice;
incadrarea piesei protetice in ansamblul arcadelor dentare. Puntile din zona frontala prin curbura vestibulara sa restaureze pozitia buzelor si determinantul anterior.
Componentele metalice la puntile metalo-ceramice, si metalo-compozite sunt amprentate pe campul protetic in ocluzie.
Materialul folosit pentru amprentat este un elastomer chitos. Amprenta este efectuata in urmatoarele scopuri:
sa inregistreze pozitia componentei metalice pe dintii stalpi fiindca exista posibilitatea sa apara diferente fata de cea existenta pe model;
sa inregistreze in pozitia de intercuspidare maxima componenta metalica. Relatiile cu fetele ocluzale ale dintilor antagonisti. Sunt modificate daca exista diferente fata de pozitia de pe model. Amprenta este recomandabil sa cuprinda ambele arcade dentare sau un numar mare de dinti restanti. Aceasta amprenta in ocluzie impreuna cu puntea si modelele sunt trimise in laborator.
Examenul amprentei
- corectitudinea adaptarii componentei metalice pe campul protetic, cervical si ocluzal. Daca exista o coordonanta intre executie tehnica, adaptarea pe model si pe campul protetic. Amprenta constituie elementul care demonstreaza coincidenta adaptarilor model - camp protetic. Sunt situatii clinico-tehnice ideale pentru care componenta estetica este modelata si realizata in final pe acelasi model;
- Diferente mai mici sau mai mari intre adaptarea pe model si adaptarea pe campul protetic:
a) diferente mici sunt remediate in laborator prin turnarea unui alt model, pe care se va afla componenta metalica in pozitie identica cu cea de pe campul protetic, inclusiv pozitia de intercuspidare. In aceasta pozitie se modeleaza masa dento-ceramica;
b) diferentele mari sunt urmate de refacerea componentei metalice, cu reluarea fazei de amprentare in cabinet si a celor din laborator (model, macheta, tipar, topire-turnare, dezambalare, prelucrare).
Aceasta faza clinica este finalizata (daca adaptarea este corespunzatoare) prin alegerea si stabilirea culorii. Culoarea este aleasa prin mai multe tatonari cu ajutorul cheii de culoare, a trusei din care se realizeaza componenta estetica.
Forme ale componentei metalice pentru dintii frontali
Vestibular, in zona cervicala, macheta este modelata cu umar rotunjit tip ,,chanfren', asa cum a fost preparat pe dinte si cum este redat pe bontul modelului. Obiectivul urmarit este sa se obtina capa cu pereti egali dimensionati in sensul grosimii.
Forma sectiunii orizontale a machetei si in final a capei metalice, sa prezinte aspect rotunjit. Portelanul daca acopera forma rotunjita este mai rezistent, fiindca manifesta tendinta la strangere, la incorsetare, datorita contractiei.
Aspectul capei incizal este dominat de forma rotunjita, nu cu unghiuri evidente,care produc fracturarea masei ceramice.
Palatinal, dimensiunea stratului de ceramica, la locul de contact cu dintii antagonisti, depinde de spatiul creat prin slefuirea bontului fata de marginile incizale ale dintilor antagonisti:
Daca spatiul este foarte redus apare limita de contact dintre metal si ceramica, in acest loc opacul nu este glazurat, progresiv produce abraziunea dintilor antagonisti.
Opacul, intotdeauna este acoperit de masa ceramica dentina si smalt, fiindca nu este posibil sa fie glazurat. Suprafata opacului are micro-denivelari, asperitati.
Forme ale componentei metalice pentru dintii laterali
Limita metal-portelan sa nu se prezinte sub forma de unghi ascutit.
Metalul sa fie modelat fara muchii, formele rotunjite ajuta sa prinda portelanul. Aceasta prindere, incorsetare, constituie factor important pentru fenomenul de fixare metal-portelan.
Limita metal-portelan, la nivelul fetei ocluzale, este localizat strict numai in zona de balans, niciodata la punctul de contact activ. Aceasta solutie este aleasa daca prin slefuirea bontului dentar nu s-a creeat spatiul suficient interocluzal. Daca metalul apare pe fata ocluzala, sub forma insulara, linia opacului sa nu fie vizibila.
Forme ale componentei metalice la nivelul fetelor proximale
Dimensiunea si forma sunt realizate sa creeze suficient spatiu pentru papila gingivala.
In general, sunt urmarite doua obiective cand se modeleaza si se realizeaza coroanele metalo-ceramice:
1. Limita metal-portelan este localizata la distanta de tesuturi (1,5-2 mm.);
2.Individualizarea pe fetele proximale a capei, incat sa rezulte spatiu pentru masa ceramica si papila gingivala. Aceasta conditie este satisfacuta numai prin slefuirea bonturilor dentare in mod corespunzator.
Rezistenta in timp a protezelor metalo-ceramice
Complexitatea tehnologiei de obtinere a protezelor metalo-ceramice si pretul de cost mare, au constituit cei doi factori care au determinat interesul pentru a se constata ce rezistenta prezinta in timp.In termeni medicali intitulat ,,prognosticul lucrarilor dentare'. Componenta metalica, din punct de vedere al dimensiunii, este realizata sa asigure impreuna cu structura fizico-chimica, nedeformabilitatea. Deformarea structurii metalice acoperita de masa ceramica determina fisurarea, fragmentarea si in final detasarea acesteia.
Dimensiunile egale ale metalului sunt obligatorii pentru a nu se forma tensiuni interne cu deformare exterioara.
Forma structurii metalice conditioneaza rezistenta lucrarilor. In acest scop sunt obtinute, in toate zonele, numai forme rotunjite, fiind excluse unghiuri bine exprimate sau margini proeminente.
Bonturile dentare, cu inaltimi reduse, determinate de erori in momentul preparatiei fetei ocluzale, nu prezinta prognostic favorabil. In urma slefuirii intense intre fata ocluzala a bontului si fetele ocluzale ale dintilor antagonisti apare un spatiu mai mare de 2,5 mm. Stratul de portelan pe fata ocluzala este realizat mai gros pentru a repara eroarea.
Dimensiunea, de cele mai multe ori neuniforma, constituie un factor determinant pentru formarea tensiunilor interne urmate de fisuri si desprinderi.
Din caracteristicile portelanului ca material dentar, sunt cunoscute : portelanul este un material foarte dur, dar fragil (casant). Daca se produce un impact, rezistenta este limitata, ceea ce este posibil sa determine fracturi in masa ceramica, cu desprindere consecutiva. Acest accident este posibil sa se produca si la nivelul marginilor incizale ale dintilor frontali, daca a fost solicitata o coroana cu un grad mare de transparenta ( fara suport metalic).
La producerea acestor accidente participa si alte cauze reprezentate de:
deficiente ale tehnologiei de sinterizare si de unire cu ajutorul oxizilor metalici, sau cu ajutorul bondingurilor;
deficiente ale formei componentei metalice.
Grosimea stratului de ceramica este de maximum 2 mm.. Presiunile ocluzale, intotdeauna sunt analizate din urmatoarele puncte de vedere:
Valoarea puterii declansate la contractia maxima a muschilor ridicatori ai mandibulei;
Directia de actiune fata de axul lung al dintelui;
Locul unde se exercita actiunea presiunilor la nivelul fetelor ocluzale.
La arcadele unde se constata valori foarte mari ale presiunilor ocluzale, se recurge la reducerea unghiului de inclinare a pantelor cuspidiene; intre pante va apare un spatiu mai larg.
Examenul ocluzal al componentei metalice pe campul protetic
Spatiul interocluzal dupa insertia capei metalice pe bontul dentar, in special in jumatatea orala greu accesibila, este recomandabil sa fie controlat cu ajutorul conurilor. Dintr-o rasina autopolimerizabila Duracrol sau Duracril, se formeaza mai multe conuri care se aseaza pe fata ocluzala a capei metalice. Varfurile, vor prezenta contacte cu varfurile cuspizilor sau cu seul fosetei centrale a dintelui antagonist.
Avantajele utilizarii conurilor sunt:
se verifica cu exactitate spatiul interocluzal;
se precizeaza pozitia fosetei centrale;
se verifica daca situatia clinica (relatiile ocluzale) sunt identice cu cele reprezentate pe modelul de lucru.
Dupa aplicarea conurilor si obtinerea pozitiei de intercuspidare maxima se pot constata urmatoarele:
contactul excesiv al varfurilor conurilor cu dintii antagonisti, se produce incluzia;
devierea mandibulei, daca varfurile conurilor sunt in contact cu pantele cuspidiene;
contacul lejer sau absenta. Arata cat este de mare spatiul interocluzal.Astfel, se aprecieaza grosimea stratului de portelan care va fi depus ocluzal.
Epidemiologia bolii gingivale si parodontale Epidemiologia are 3 scopuri : 1. sa determine cati indivizi sunt [...] |
PREGATIREA SANTULUI GINGIVAL IN VEDEREA AMPRENTARII Relatia dintre proteza fixa si tesuturile inconjuratoare dure si moi trebuie considerata un f [...] |
PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE PARTIALE Coroanele partiale acopera, m general, mai multe fete ale unui dinte cu exceptia celei vesti [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact