Portamprentele

PORTAMPRENTELE

Portamprentele sau lingurile de amprenta sunt suporturi rigide m care se aplica materialele de amprenta; doar cu ajutorul lor, materialele se pot insera pe campul protetic al edentatilor.

Portamprentele sunt confectionate din diferite materiale, fiind utilizate in aproape toate procedeele de amprentare, de la cele mai simple la cele mai complexe. .

Indiferent de scopul utilizarii lor, ele trebuie sa indeplineasca anumite conditii (10):

- sa cuprinda tot campul protetic; daca este prea scurta distal sau apical ele pot fi prelungite cu diferite materiale (de obicei mase termoplastice sau polimeri autopolimerizabili);

- sa fie rigide, adica stabile la deformare; lingurile din materiale fotopolimerizabile se pot utiliza imediat, cele din materiale plastice autopolimerizabile, este bine sa se foloseasca doar dupa 24 de ore;

- sa asigure o grosime cat mai uniforma materialelor de amprenta; se apreciaza ca spatiul intre lingura si camp ar fi bine sa fie cuprins intre 3-5 mm in toate directiile, ca sa permita revenirea elastica a materialului;

- sa retentioneze cat mai bine materialele de amprenta prin diferite sisteme mecanice;

trebuie amintita insa si posibilitatea utilizarii unor lacuri (pelicule) adezive care permit o mai buna fixare (aderenta) a materialelor la portamprente;

- sa prezinte un maner, stopuri si puncte de reper necesare unei centrari corecte;

- sa nu limiteze miscarile functionale ale partilor moi. in protetica fixa se utilizeaza atat portamprente standard (confectionate pe cale industriala, dm diferite materiale si la diferite marimi), cat si portamprente individuale (deobicei din materiale plastice care se confectioneaza pe modele obtinute pe baza unor amprente preliminare). Exista portamprente pentru arcadele maxilare si pentm cele mandibulare (. 15.3.), integre - portamprente totale sau partial edentate - segmentare.

Forma portamprentelor determina grosimea materialului de amprenta. Cu cat materialul este in strat mai gros, cu atat el se va contracta mai mult. De aceea este de dorit ca materialele sa fie aplicate in strat cat mai subtire, conditie pe care o realizeaza doar portamprentele individuale. Prin reducerea grosimii stratului de material de amprenta apare riscul deformarilor acestuia sub actiunea fortelor de tractiune si presiune care apar la dezinserarea amprentei de pe camp. De aceea, portamprentele sunt prevazute cu retentii, iar daca acestea nu exista, se folosesc o serie de adezivi sau benzi adezive.

Hupfauf si Tokmann au demonstrat ca retentia materialelor de amprenta creste cu cat perimetml orificiilor este mai mare. Retentiile se pot prezenta si sub forma de orificii, nervuri, fante sau santuri.

In timpul amprentarii, precum si al indepartarii portamprentei si amprentei de pe campul protetic pot aparea deformari ale acesteia. Ele sunt proportionale cu marimea portamprentei si depind de rezistenta si elasticitatea materialului din care acestea sunt confectionate.

Marimea fortelor care actioneaza asupra portamprentei depinde de viscozitatea si de posibilitatea de refluare a materialelor de amprenta utilizate.

Lingurile metalice universale se confectioneaza din otel inoxidabil, din alama cromata sau din aluminiu placat cu rasini epoxidice.

Lingurile din mase plastice (rasini acrilice, materiale compozite, polistiren, rasini policarbonate etc.) prezinta un modul de elasticitate scazut. Comparand modulele de elasticitate ale diferitelor materiale din care se confectioneaza lingurile se obtin urmatoarele valori: otel inox/alama/material plastic = 70/35/1.

Deformabilitatea crescuta a lingurilor din materiale plastice are drept urmare faptul ca peretii acestora se destind m cursul exercitarii presiunilor din timpul amprentarii si revin la dimensiunile initiale dupa dezinserarea amprentei, determinand adeseori deformari ale amprentei.

0 importanta deosebita o are forta (presiunea) care se exercita asupra lingurii m timpul inserarii pe campul protetic. in . 15.4.a este reprezentata presiunea necesara la utilizarea siliconului Xantopren verde (Bayer). Marimea fortei se modifica m cazul utilizarii unei linguri prea mari (. 15.4.b) sau a unui bont dentar mic (. 15.4.c). Important este si spatiul S' dintre bont si lingura, spatiu necesar refluarii materialului de amprenta in exces, ca si spatiul S'' dintre marginile lingurii si fundurile de sac vestibulare, seu sau palat (. 15.4.d, e).

Forta de presiune exercitata pe amprenta depinde si de calea parcursa de materialul refluat; fanta scade cu cat dmmul parcurs este mai rectiliniu. In protezarea fixa se utilizeaza un numar mare de seturi de linguri standard, ele fiind elaborate pe trei marimi, atat pentru maxilar, cat si pentru mandibula. Portamprentele standard din metal suporta temperaturi de sterilizare pana la 200C. Exista seturi prevazute cu multe orificii (perforatii) cum sunt portamprentele Unis' (otel inoxidabil 18/8) sau Premier', spre deosebire de altele cu numar redus de orificii (Ehricke) care necesita utilizarea unor adezivi. In sfarsit sunt portamprentele fara perforatii (RimLock), asa zisele linguri autoretentive prin constructie (Caulk).

Un rol important il joaca si consistenta materialului folosit. Astfel, forta exercitata in cursul amprentei difera de la un material la altul (. 15.5.).

, 15.5. Forta de presiune exercitata pe portamprenta depinde si de viscoziatea materialelor de amprenta.

Portamprentele standard

Acest gen de portamprente se confectioneaza industrial in trei marimi pentru fiecare arcada. Asa dupa cum am amintit anterior, ele se confectioneaza fie din metale, fie din mase plastice. Exista insa si o categorie de linguri metalice care sunt placate cu lacuri de rasini epoxidice care se coloreaza diferit pentru delimitarea marimilor. Culorile corespund normelor ISO (intocmai ca si pentru instmmentaml de canal), putandu-se steriliza la temperaturi ce nu depasesc 160C.

Portamprentele standard, m protetica fixa se pot utiliza pentru amprentele cu alginate (de situatie, studiu) sau pentm amprente cu siliconi conventionali, la tehnicile m doi timpi ( cap. 15.8.1.2.6. si 15.8.1.2.7.). Eventuale nepotriviri ale portamprentelor standard la campul protetic se pot corecta fie cu materiale termoplastice, fie cu materiale de consistenta chitoasa.

Portamprentele standard, din punct de vedere al utilizarii lor in practica, se impart in doua categorii:

a) unele care pot fi utilizate de mai multe ori, asadar trebuiesc sterilizate;

b) altele de unica folosinta, care se livreaza in ambalaje de 50 sau 100 de piese, la care se

adauga 1-2 manere metalice care se adapteaza la linguri.

Portamprentele sterilizate se pastreaza in cutii metalice care se pot inchide etans, cele de unica folosinta se scot din ambalajul lor, iar dupa confectionarea modelului, tehnicienii dentari le indeparteaza la deseuri.

Portamprentele standard prezinta de cele mai multe ori sisteme de retentie si pot fi totale (. 15.6.) pentm amprentarea arcadelor integre, sau partiale (pentm amprente segmentare-.'15.7.).

Portamprente individuale Asa dupa cum le spune numele, ele se fac pentru fiecare caz in parte, fiind confectionate pe baza unei amprente si a unui model preliminar. Utilizarea lor merita efortul confectionarii portamprentelor individuale, deoarece ele rezolva foarte multe din imperfectiunile amprentelor standard. in . 15.8. se prezinta schematic o sectiune printr-o amprenta m lingura individuala (a) si printr-o amprenta in lingura universala (b). In primul caz materialul de amprenta este dispus in strat uniform si se contracta unifom, permitand obtinerea unei valori de marime uniforma a impresiunilor, fara deformari. Cand amprenta se ia cu o lingura universala, materialul de amprenta nu are o grosime uniforma, se va contracta diferit, cu aparitia unor deformari consecutive a elementelor campului protetic.

Portamprentele individuale se confectioneaza in laboratoml de tehnica dentara din diferite materiale, prin tehnologii variate. in general ele se confectioneaza din materiale plastice

si/sau compozite. in istoria protezelor fixe inelul de cupru a fost multa vreme o portamprenta unidentara ideala ( cap. 15.8.1.4.).

Dupa Wirz (153), materialul din care se confectioneaza lingura individuala, trebuie sa-i confere acesteia stabilitatea formei, modificari volumetrice reduse, rigiditate si rezistenta la coroziune. Portamprenta individuala trebuie sa asigure o grosime cat mai uniforma a materialului de amprenta, precum si o adeziune chimica de durata si calitate a acestuia.

S-a demonstrat ca dintre toate materialele utilizate la confectionarea portamprentelor individuale (mase termoplastice, mase termoformabile, rasini acrilice, materiale compozite etc.), doar rasinile diacrilice eompozite fotopolimerizabile intrunesc aceste conditii(87).

Unele din materialele des folosite sunt masele termoplastice, de tipul polistirenului si placile de baza, fabricate dintr-un amestec de shellack cu alte rasini, ceruri naturale si sintetice. Sunt insa linguri putin rezistente, de aceea necesita armare cu diferite nervuri metalice sau ingrosari ale zonelor de maxima solicitare.

Alt material folosit frecvent este PMMA (auto- si foarte rar termopolimerizabil). Acrilatii autopolimerizabili sunt preferati datorita tehnologiei mai simple de realizare a lingurilor (Formatray, Kerr, Karlnuke; Pekatray, Bayer Dental, Leverkusen - Germania etc.).

Tensiunile inteme care apar in timpul contractiei la polimerizare dispar in decurs de 24 ore. Abia atunci lingura acrilica nu mai prezinta deformari. Grosimea peretilor trebuie sa fie aproximativ 4 mm, cu ingrosari m zonele de solicitare maxima. Sunt preferati polimerii din acrilat de metil (etil). Pulberea este de obicei plastifiata cu acid stearic sau cu adaosuri de umpluturi similare pentm a mari omogenitatea si plasticitatea pastei.

Alte materiale utilizate m elaborarea portamprentelor individuale sunt poliesterii si copoliesterii. Firma Erkodent comercializeaza un set larg de astfel de folii si placi (Erkoplast-R, Erkoplast-0, Erkorit - de 3 mm pentru arcada maxilara si de 3,5-4 mm pentru cea mandibulara).

in protetica fixa portamprentele m general (deci si cele confectionate din acrilate, de obicei autopolimerizabile), trebuie sa fie prevazute cu trei stopuri pozitionate pe suprafetele ocluzale ale dintilor. Pentru a fi manevrata cu usurinta portamprenta va avea un maner central si doua aripioare sau butoni laterali. Fata intema a pOrtamprentei individuale Se penSUleaza CU Un adeziv inainte cu cel putm l0-l5 mmute de amprentare (in functie de recomandarile producatorului).

in sfarsit, de data mai recenta sunt diferite materiale compozite fotopolimerizabile a caror tehnologie permite tehnicianului o modelare corecta, fara sa fie presat de timp ca si in cazul materialelor a caror polimerizare se realizeaza prin initiatori chimici.

in timp ce portamprentele din materiale termoplastice necesita de obicei, pentru plastifiere o sursa de caldura (bec bunsen sau apa calda, de exemplu SIMP-TRAY, Hager si Werken) portamprentele din RA sau RDC se confectioneaza dintr-o pasta care rezulta din amestecarea unei pulberi cu un lichid sau sunt gata fabricate sub forma de placi; pasta se modeleaza in stare plastica, lingura mentinandu-se in contact cu modelul pana la definitivarea reactiei de polimerizare, cand dispare starea de plasticitate.

Un astfel de material este SPECTRA TRAY, un produs fotopolimerizabil reticulat, incarcat atat cu macro- cat si cu microumplutura. Fiecare cutie are 50 de placi pentru maxilarul superior si 50 pentm mandibula, de aproximativ 20 g fiecare, protejate de surse de lumina intr-un ambalaj special.

Redam mai jos sub forma detabel cateva produse fotopohmerizabile pentru confectionat linguri individuale.

Aceste materiale necesita pentru fotopolimerizare instalatii speciale de tipul: Triad 11 (Dentsply), Woelm Pharma (Wilde Dental), Spectramat (Ivoclar), Wil-0-Lux F (Wilde Dental). Timpul necesar polimerizarii este de aproximativ 3-5 minute.

Portamprentele din materiale fotopolimerizabile pot fi utilizate imediat dupa fmalizarea polimerizarii. Ulterior prelucrarea lor este mai optima decat a celor polimerizate la rece si nu contin monomer rezidual. De obicei stratul superficial a carui polimerizare este inhibata de oxigen se indeparteaza cu diferite mijloace ce contin alcool.

Tabelul 75.7.

Cateva materiale fotopolimerizabile pentru confectionat portamprente individuale, testate in Disciplina de Propedeutica si Materiale Dentare din UMF V. Babes' Timisoara

Dublarea timpului de polimerizare in cuptoare specifice cu sursa de lumina de halogen actioneaza pozitiv asupra proprietatilor fizice ale lingurii individuale din materiale compozite fotopolimerizabile. De remarcat este rigiditatea mare, fara influentarea in mod negativ a rezistentei la incovoiere a materialului. Aceasta se datoreaza probabil continutului crescut de umplutura anorganica pe baza de Si02, De asemenea, duritatea de suprafata a materialului este crescuta, conferind lingurii individuale stabilitatea formei, m diferite conditii de solicitare.

Realizarea unei linguri individuale din RDC fotopolimerizabile este simpla si nu ridica probleme deosebite.

Avantajele multiple pe care le ofera lingurile individuale din RDC fotopolimerizabile compenseaza costul materialului. .

inainte de confectionarea lingurii individuale,zonele retentive de pe modelul de situatie trebuie eliminate. In acest scop se utilizeaza ceara. In final se adapteaza o placa de ceara cu o grosime de 2 mm pe toata arcada. Pentru a obtine un sprijin al portamprentei, ea nu se distanteaza distal in zona tuberozitatii maxilare si a trigonului retromolar. Aici materialul plastic se sprijina direct pe mucoasa. Al treilea punct de sprijin se poate alege in zona palatului dur la maxilarul superior sau la arcada mandibulara in zona marginilor incizale a frontalilor. Datorita acestor stopuri m timpul amprentarii se obtine un spatiu uniform necesar si in protetica fixa. Deretentivizarea se face pana la fundurile de sac pentm ca lingura sa fie corect distantata.

Peste materialul de deretentivizare se adapteaza un strat de material fotopolimerizabil pentru lingura (de exemplu Palatray, Kulzer, D-Weinheim). Trebuie sa fim atenti ca in zonele expuse (margini incizale, suprafete ocluzale) materialul sa nu fie prea subtire ca sa pericliteze stabilitatea lingurii.

La materialele fotopolimerizabile dispunem de suficient timp pentru adaptarea si extensia lingurii. 0 adaptare atenta micsoreaza timpul de prelucrare dupa priza.

Cu resturile taiate din marginile portamprentei se confectioneaza un maner, care se adapteaza la corpul acesteia. Trebuie sa fim atenti la suprafata de unire a manerului cu corpul, care trebuie sa fie rezistenta.

Prelucrarea lingurii se realizeaza dupa indicatiile producatomlui si dureaza m functie de materialul fotopolimerizabil intre 5 si 15 minute. Polimerizarea se realizeaza initial pe model, pe suprafata extema si ulterior se indeparteaza de pe model si se polimerizeaza dinspre interior.

Lingura se prelucreaza cu instmmentar rotativ (freze si pietre), apoi cu hartie abraziva. Marginile trebuie sa fie rotunjite si netede. Unul din materialele consacrate este Individo Lux (Voco), aromatizat cu esenta de menta.

In ultimele doua decenii s-a raspandit procedeul de termoformare. Rapid si eficient, poate fi utilizat m cabinetul stomatologic, scurtcircuitand laboratoml de tehnica dentara. Necesita o aparatura specifica de tipul ERKOFORM-D sau ERKOPRESS ca si o serie de placi (de diferite grosimi) cu o morfologie adecvata situatiei clinice, produse m Europa atat de firma ERKODENT, cat si de alte firme specializate.

, 0 alta noutate in domeniu sunt granulele Hyohoplastic' (Odontos), care introduse m apa calda se plastifiaza, pasta se modeleaza pe modelul preliminar si se intareste la temperatura camerei.

Un material precis de realizare a portamprentei individuale (de ex: RDC fotopolimerizabile) nu poate asigura singur succesul unei amprente cu elastomer, fara sa existe conditii mecanice si/sau chimice de adeziune pe timp indelungat a materialului de amprenta la lingura. ,

Elastomerii de sinteza se contracta dupa indepartarea din cavitatea bucala. Aceasta contractie este conditionata de coeficientul de expansiune termica si de contractia la polimerizare.

Contractia liniara totala este de aproximativ 0,85% la polisulfuri si de 0,2% la siliconi cu reactie de aditie. Daca materialul de amprenta este aderent la lingura, modelul turnat va fi usor mai mare, ativ cu coeficientul de contractie al materialului de amprenta. Daca materialul de amprenta se desprinde din lingura, modelul tumat va fi mai mic decat originalul si va duce la realizarea unei restaurari incorecte. Cele mai importante mecanisme de retentie si adeziune sunt perforatiile realizate in portamprenta individuala, m functie de viscozitatea materialului de amprenta si pastele sau lacurile adezive, specifice fiecarei grupe de material. Portamprentele speciale

Clinica protezelor fixe necesita adeseori realizarea unor amprente care se iau in situatii sau conditii deosebite sau cu materiale care necesita conditii speciale. in continuare vom descrie cateva dm aceste portamprente, cum ar fi: lingurile pentru amprente segmentare in ocluzie, cele prevazute cu sisteme de racire destinate utilizarii hidrocoloizilor reversibili etc.

Lingurile pentru amprentarile segmentare in ocluzie sunt confectionate din sarma si/sau lame (cadrane) metalice sau plastice care circumscriu o hemiarcada, fiind deschise spre spatiul retromolar. intre cele doua lame (vestibulara si orala), deobicei exista sau nu un material textil sub forma de plasa foarte fina (asemanator tifonului), materialele de amprenta depunandu-se deasupra si dedesubtul acestei plase (Premier Triple Tray). Exista unele sisteme si tipuri de astfel de linguri ca: Bimax, Nicrominax, Duo Trays Svedia' etc. Linguri cu sistem de racire

Performantele obtinute, cu precadere m protetica fixa, de catre amprentele cu hidrocoloizi reversibili, ca si pretul lor de cost mult mai redus, (~ 140.000 lei o amprenta cu vinilsiloxani si ~ 80.000 lei o amprenta cu hidrocoloizi reversibili) a dus la extinderea acestor materiale in practica. Utilizarea lor insa este conditionata de un gen aparte de portamprente prevazute cu un sistem de racire. Ele sunt confectionate din metal fiind prevazute cu un circuit de apa la temperatura de 18-20C(. 15.9.).

Portamprentele prevazute cu sistem de racire sunt strabatute de o retea de canale prin care apa circula si care se termina prin doua extremitati (stuturi), ce joaca uneori si rolul de maner. La acest nivel portamprenta se racordeaza la circuitul de apa care ajunge printr-un tub din material plastic, ce se racordeaza la un stut, strabate reteaua de canale, fiind evacuata prin celalalt. Una dintre tmsele mai cunoscute in Europa este aceea de tipul Van R.

Portamprentele cu sistem de racire pot sau nu pot fi prevazute cu sisteme de retentii.

Cele fara sisteme de retentii necesita prezenta unor pastile autocolante. Este necesara si in acest caz prezenta a trei stopuri (. 15.9.) (din diferite materiale; de obicei polimerice).

Tehnologia amprentelor luate exclusiv cu hidrocoloizi reversibili a pierdut teren, in ultimii ani fiind preferata asa-zisa amprenta cu hidroalginate (primul timp apartine alginatelor, iar al doilea unui hidrocoloid reversibil). Rebecq (136) si Girot (73) sustin chiar ca rezultatele obtinute cu amprentele hidroalginice sunt abile cu cele obtinute exclusiv cu hidrocoloizi reversibili.

In situatia amprentelor hidroalginice portamprentele cu racire nu mai sunt necesare. Apare insa necesitatea prezentei unui vibro-malaxor pentru alginate, hidrocolidul fluid injectandu-se pe suprafata campului protetic.