Principalii constituenti cunoscuti: numeroase saruri
minerale si elemente catalitice
calciu, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf, siliciu, zinc, mangan, cobalt, cupru, iod, arsenic; grasime fosforata; amidon;
vitaminele A, grupul B, E (germen), K, D, PP; fermenti; diastaze.
a Proprietati si indicatii:
Se poate spune ca bobul de griu este un adevarat "ou" getal. El contine toate elementele necesare bunei functionari a organismului nostru. Timp de secole, a ramas, in tarile noastre, baza alimentatiei. Dar, pentru a indeplini acest rol, era folosit integral sau, cel mult, usor cernut (8590%). Piinea facuta din faina lui, cu plamada sau cu drojdie de brutar (care n-are nimic chimic) si coapta la foc de lemne, apare, pentru un numar de autori si pentru multi beneficiari, ca fiind cea mai DUIVa-
Grinl incoltit va fi totdeauna administrat cu folos in toate starile de demineralizare, anemie, astenie fizica sau intelectuala, crestere, rahitism, tuberculoza, sarcina, alaptare. Germinarea atrage, intr-adevar, uimitoare transformari ale griului:
fosfor , Magneziu Calciu
grauntele intreg 423 mg% 133 mg% 45 mg%
grauntele incoltit 1 050 mg% 342 mg% 71 mg%
Cu titlu informativ, plinea alba contine circa: 86.mg de fosfor, 0,5 mg de magneziu, 14 mg de calciu (la o suta de grame).
Pregatirea griului: se spala si se pune intr-un recipient plin cu apa incropita. il vom lasa acolo douazeci si patru de ore, il vom clati, il vom pune intr-o farfurie adinca, avind grija sa-l mentinem mereu umed. il vom clati in fiecare zi. Griul va germina
aparitia unui mic punct albin doua zile (vara), cel mult in patru zile (iarna). Griul incoltit nu se pastreaza, trebuie pregatit in fiecare zL Una pina la trei lingurite pe zi, rontaite (sa nu se depaseasca cincisprezece sau douazeci de zile la fiecare doua sau trei luni). In mod exceptional, nu-l recomandam anumitor hipertensivi.
Pentru cei care n-au timp sa-si pregateasca griu incoltit, exista destule preparate in comert.
Pe linga ptinea de calitate si griul incoltit, griul va fi consumat cu folos sub forma de terciuri sau de placinte de griu- Dirse lucrari ne indruma cum sa ne facem "escalop" din griu.Intoarcerea la o
alimentatie mai bogata in griu ar reduce
dupa unii autori
numarul astenizatilor, al rahiticilor, al coliticilor, al arterioscleroticilor, al deprimatilor, fie ca sint slabi sau supraimbuibati,. al anemiatilor, al infectatilor cronici, al constipatilor, al impotentilor. Si, de asemenea, exceptionala bogatie a constituentilor lui autorizeaza cercetatorii care s-au aplecat asupra problemelor sanatatii sa afirme ca ar da o grea lovitura dezvoltarii tot mai accentuate a diabetului, a aste-niilor, a nevrozelor, a nevritelor, a bolilor cardiovasculare, a cazurilor de cancere.
Polemicile iscate in jurul dirselor varietati de piine il dezorienteaza pe consumatorul care doreste sa se informeze.
a) Piinea ne face oare sa ne ingrasam? 100 g de piine contin, dupa varietatea ei, intre 1 g si 1,2 g de grasimi, substante din care ne sint necesare cea 60 g pe zi. Aceleasi 100 g de piine contin 5053 g de glucide, in vreme ce ratia noastra zilnica pretinde 450 g.
b) Piine completa (integrala) sau piine obisnuita? Piinea zisa "completa (integrala) este uneori din faini albe la care fabricantii s-au multumit sa adauge tarite. Pretul taritei devine, in cazul acesta, prohibitiv. Mai mult, brutarii si fabricantii industriali, care isi permit aceasta libertate, nu sint la prima inselaciune: ei folosesc grine de orice pronienta, stropite cu pesticide. E mai bine atunci sa consumam piine alba care
tinind seama de eliminarea inlisului bobului de griu
contine mai putine toxine.
c) Piine cu aluat, sau
