Se presupune ca lamiiul este originar din India. Creste si in sudul Europei, mai ales in Spania si in Portugalia. Fructul se utilizeaza sub diverse forme: esenta se obtine prin stoarcerea partii externe a pericarpului fraged al lamin (lamiia contine numeroase si groase buzunare cu esenta in parenchimul subepidermic). Fructele verzi dau mai multa esenta decit lamiile coapte. Este nevoie de 3 000 de lamii pentru obtinerea unui kilogram de esenta. Pulpa fructului serveste la prepararea acidului citric.

a Principalii constituenti cunoscuti:

30% suc, continind el insusi 68% acid citric, acid malic, citrati de calciu, de potasiu etc.
Glucide: glucoza si fructoza direct asimilabile, zaharoza.
Saruri minerale si oligoelemente: calciu, fier, siliciu, fosfor, mangan, cupru.

Gume: mucilagiu

albumine.
Vitamine, mai ales B^, B3, B3), de asemenea vitaminele A, C, PP. Vitaminele B1,B2, B3 au un rol important in hranire si in echili-brul nervos.
Carotenul (provitamina A) se afla mai ales in coaja, vitamina A, in pulpa proaspata si in sac. Ele au o mare importanta in fenomenele de crestere, in mentinerea tineretii tesuturilor.
Vitaminele C (4050 mg la 100 g de fruct) au un rol primordial in fenomenele de oxidoreducere. De asemenea, influenteaza glandele endocrine.
Vitamina PP este un factor de protectie vasculara.
Esenta contine circa 95% terpene (pinena, limonena, f elandrena, camfena, sescuiterpene), linalol, acetate'de linalil si de geranil, citral si citronelal (68%), aldehide, un camfor de lamiie.
a Proprietati:
Foarte numeroase. In Spania si in anumite tari lamiia este folosita sistematic si cu reale succese intr-o infinitate de afectiuni.
Uz interni

bactericid ( N.B.), antiseptic;

activator al globalelor albe in apararea organica;

racoritor;

f ebrifug;
tonic al sistemului nervos central si al sistemului nervos simpatici
toni cardiac;

alcalinizant [Rancoitl

N.B.);

diuretic;

antireumatismal, antigutos (Labbi), antiartritic;

calmant, antiacid gastric ( N.B.);

antiscleros (prevenirea senescentei);

antiscorbutic; ,

tonic venos;

scade hiperviscozitatea sanguina (fluidifiant sanguin);

hipotensor pentru recapatarea echilibrului biologic;

depurativ;

remineralizant;

antianemic (hematopoietic);

stimuleaza secretiile gastrohepalice si pancreatice;

hemostatic;

carminativ;

vermifug;

antiveninos;

antipruriginos;

coaja este tonifianta, carminativa;

semintele sint antihelmintice, febrifuge.

Uz extern:

antiseptic, antitoxic;

cicatrizant;

antipruriginos;

antiveninos (intepaturi de insecte);

citofilactic (intretinerea pielii);

indeparteaza moliile si furnicile.

a Indicatii: Uz intern:

infectii diverse (pulmonare, intestinale);

maladii infectioase (stimuleaza Jeucocitoza curativa);"

paludism, stari febrile (Caein);

prevenirea epidemiilor;

astenie, inapetenta;

ascite (L. Binet si Tanret);

reumatisme, artritism, guta;

litiaza urinara si biliara;

hiperaciditate, ulcere de stomac;

dispepsii (digestii anevoioase), aerofagie;

scorbut;

arterioscleroza;

varice, flebite, fragilitate capilara;
pletora, hiperviscozitate sanguina (o cura de lamii "inlocuieste singerarea");
obezitate;

hipertensiune;

tuberculoza pulmonara si osoasa (boala lui Pott) j

demineralizare, crestere, convalescenta;

anemie;

icter, voma (Avicenna);

insuficienta hepatica si pancreatica;

congestie hepatica;

hemof ilie;
hemoragii (epistaxis, gastroragii, enteroragii, hematurii)j
meteorism;

dizenterie, diaree, tifoida;

paraziti intestinali (oxiuri);
de asemenea: astm, bronsita, gripa,- blenoragie, sifilis, senes-centa, cefalee.

Uz extern:

guturai, sinuzite, angine, otite;

hemoragii nazale;

stomatite, glosite, afte (Leven);

sifilide bucale (Caussade si Goubeau);

blefarite;

eruptii, furuncule, pecingini;'

migrene;

negi;

herpes (Berlureaux);

degeraturi;

plagi infectate, putride;

intepaturi de insecte;

chelbe, scabie

intretinerea pielii si frumusetii;

seboreea fetei, pistrui;

prevenirea ridurilor, ingrijirea miinilor;

unghii sf arimicioase;

picioare sensibile;

pentru indepartarea moliilor si a furnicilor.

Mod de folosire:

Uz intern:
citronada (lamiie proaspata, in felii, in apa

sau sucul unei Urnii intr-o jumatate pahar de apa indulcita); citronada este bautura predilecta a celor cu stari febrile, a celor care vomita, a hemoragicilor;
sucul de lamiie: cure urcind progresiv de la 1/2 la 10, 12 lamii pe zi, cu coborire progresiva, intr-un rastimp de 45 saptamini (sa se foloseasca fructe foarte coapte);
vermifug; zdrobim coaja, pulpa si semintele unei lamii. Punem la macerat timp de doua ore in apa cu miere; strecuram prin stoarcere. Se bea la culcare;
decoctul intregului fruct este deopotriva indicata contra viermilor intestinali;
contra oxiurilor: simburi pisati, amestecati cu miere, in fiecare dimineata;
contra obstruarii hepatice: seara turnam apa clocotita peste 3 lamii taiate si bem a doua zi, pe nemincate;
contra ingratarii: turnam seara o ceasca cu apa in clocot peste ceva musetel si o lamiie taiata in felii rotunde; lasam sa se macereze peste noapte; le strecuram dimineata si bem lichidul pe nemincate;
infuzia e indicata deopotriva contra aerofagiei;
a esenta

5 pina la 10 picaturi in miere sau in potiune.

Uz extern:

contra guturaielor, a sinuzitelor

citeva picaturi de suc in nari, de mai multe ori pe zi;
contra hemoragiilor nazale: tampon de vata imbibat in suc de lamiie;I contra a/telor, stomatitelor: lamiie -f- miere -f- apa

se clateste usor gura, indelung;
contra anginelor: gargara cu zeama de la o lamiie intr-un pahar cu apa calduta;
in ochii noilor nascuti si contra ble/arilelor: una sau doua picaturi de lamiie;
pe fruntea celor cu migrene: comprese cu suc de lamiie sau felii de lamiie pe timple;
pe rani, pe plagile infectate (antiseptic, hemostatic): suc de lamiie pur sau diluat;
contra degeraturilor: frectii cu suc de lamiie (e bun si ca preventiv);
contra otitelor: suc de lamiie in urechi;
contra negilor: tampoane, de doua ori pe zi, cu un otet tare in care s-a macerat timp de 8 zile coaja a 2 lamii;
contra unghiilor sfarimicioase: dimineata si seara, timp de o sap-tarama, aplicari cu suc de lamiie;
in locurile cu pielea grasa: stergerea fetei, dimineata si seara, cu vata imbibata in suc de lamiie (sa se lase sa se xvinte 20 de minute inainte de a da cu crema sau cu pudra);
contra pistruilor:suc de lamiie,usor sarat, in lotiunepentru fata;
pentru evitarea ridurilor: lotiuni ale fetei, de 2'ori pe saptamina. cu suc de lamiie (lumineaza, de asemenea, tenul);
pentru a mentine catifdarea miinilor: se ung cu un amestec:

suc de lamiie

glicerina

apa de colonie

In parti egale

pentru pastrarea dintilor albi: perierea lor saptaminala cu suc de lamiie!
picioare sensibile: bai de tei, urmate de frectii cu suc de limiie;
locul intepaturilor de insecte: sa se frece cu o felie de lamiie ; contra muscaturilor de serpi, ca tratament de sprijin;

mucoase: frecarea gingiilor, le tonifica.

N.B.
1) Lucrarile lui Morel si ale lui Rochaix despre actiunea baciericidi a esentei de lamiie au dovedit ca:
a) Vaporii esentei de lamiie neutralizeaza meningococul in 15 minate, bacilul lui Eberth (tifoida) in mai putin de o ora, pneumococul in 13 ore, stafilococul auriu in 2 ore, streptococul hemolitic in 312 ore.
b) Esenta neutralizeaza bacilul lui Eberth in 5 minute, stafilococul in 5 minute, bacilul lui Loeffler (difterie) in 20 de minute. Ea este infer-tilizanta pentru bacilul tuberculozei in doza de 0,2%.
Charles Richet: citeva picaturi de lamiie in stridii le curata, in 15 minute, de 92% din bacteriile lor.
2) Sucul de lamiie va fi utilizat din plin pentru dezinfectarea unei ape de masa suspecte (sucul unei lamii la un litru), a carnii si pestelui de o prospetime indoielnica.
3) Pentru pregatirea laptelui prins, cu suc de lamiie, se va proceda astfel: se toarna sucul unei lamii, picatura cu picatura, peste 1/2 litru de lapte, amestecind cu o lingura. Produsul se obtine cind laptele devine granulosj este foarte bogat in vitamine.
4) Prepararea limonadei: intr-un butoias continind 5 litri de apa, se pune o lamiie taiata in rondele, cu coaja cu tot; se amesteca de doua ori pe zi. Dupa 8 zile, se strecoara si se pune in sticle. Se astupa se leaga cu sfoara si se culca sticlele.

excel
5) Infuzia cu coaja de la 23 lamii la un litru de apa formeaza o elenta bautura curenta (se adauga citeva picaturi de suc proaspat)
6) Limonada purgativa/
picaturi
proaspat)

carbonat de magneziu. 11 g

acid citric .. 18 g

apa.. 300 g

Se ya aroma tiza cu tinctura de lamiie.
7) I,5m?ia intra in compozitia alcoolatului de melisa (sau roinita) compus.
8) Despre aciditatea lamin: pare de mirare sa citesti ca lamiia este un alcalinizant si un antiacid gastric. Lucrarile lui RancouU, Labbi au tratat acest aspect. Savoarea acida nu implica neaparat aciditatea lamin pentru organism, gustul ei fiind datorat acizilor organici care nu ramin in starea de acizi in celule. Experientele au dovedit ca folosirea prelungita a lamin atrage, in organism, producerea carbonatului de potasiu, permitmd neutralizarea excesului de aciditate a mediului humoral. Se neutralizeaza deopotriva hiperaciditatea prin suc de lamiie diluat cu apa (lamiia este, dealtfel, clasata printre alimentele bazice).
Acidul citric natural este oxidat in timpul digestiei. Sarurile ce ramin dau carbonati si bicarbonati de calciu si potasiu care mentin alcali-nitatea singelui.
Astfel, o substanta poate sa dea in afara o reactie acida si in organism sa fie generatoare de alcalinitate.
9) Lamiile dau mult mai mult suc daca le muiem timp de 5 minute in apa calda.
a Citeva retete utile:
Pentru a curata vasele de arama innegrite, sa le frecam cu 1/2 lamiie'careia i-am acoperit taietura cu sare zgrunturoasa.
pentru a curati bijuteriile de argint, le frecam cu o feliede lamiie, le clatim in apa calda si le uscam pe o piele de caprioara.
Pentru curatirea unei sobe din marmura alba: s-o frecam cu 1/2 lamiie insistind asupra petelor. Stergem apoi cu o cirpa moale, usor imbibata in ulei.
Pentru a curata rugina de pe o rufa alba: punem o rondela de lamiie intre 2 straturi de pinza. Apoi le punem peste pata si le presam cu un fier de calcat foarte cald. La nevoie, reluam operatia.
Pentru a curata o chiuveta patata: frecam cu amestecul format din 1/2 ceasca de suc de lamiie -f praf de sare (cit se ia intre degete).
Petele de legume, de fructe sau de cerneala de pe degete dispar daca le frecam cu suc de lamiie.
Pentru indepartarea moliilor: punem in dulapuri niste saculeti continind coji de lamiie uscate.
Pentru a indeparta furnicile: asezam o lamiie stricata, in locul respecti