Principalele aplicatii hidrice se impart in pa ordinea intensitatii lor:

1. umeziri si lotiuni (spalaturi);

2. comprese si infasurari;,

3. stropiri si dusuri;

4. bai partiale si complete.In cele ce urmeaza le m descrie modul de realizare al fiecarei aplicatii hidrice si efectele terapeutice care pot fi obtinute.

A- Umezirea si lotiunea
Acestea reprezinta gradele cele mai inferioare de stimulare, dar rolul lor terapeutic este extrem de important, umezirea si lotiunea fiind foarte usor de realizat si de aplicat in cazuri de afectiuni acute si de mare slabiciune. intre umezire si spalatura (lotiune) nu exista decat o diferenta de intensitate a aplicarii. Umezirea inseamna de fapt trecerea simpla si rapida a unei carpe udata in apa rece si stoarsa, pe partea de tratat a corpului, in asa fel ca el sa se umezeasca in mod uniform, pe cand lotiunea (spalatura) combina presiunea cu umezirea, si ca ea dureaza ceva mai mult (1-2 minute) ea capata numele de frictiune umeda. Se disting: umezirea sau lotiunea totala a corpului, semi-umezirea sau semilopunea si in fine umezirile si lopunile partiale.

Lotiunea totala, ca tonic general pentru organism, se efectueaza dimineata la sculare. Se executa cu o carpa moale si ordinara care, se inmoaie in apa rece si care se stoarce si apoi cu aceasta dandu-i forma unui tampon, se incepe mai intai lotionarea membrelor inferioare, frictionand mai intai gamba si piciorul drept, apoi cel stang, burta si fesele. Se trece apoi la brate, la gat si piept, si la urma spatele si soldurile.
Semilotiunea poate fi superioara sau inferioara si ea se practica in acelasi fel ca si spalatura totala cu diferenta ca se opreste la centura, punctul de plecare fiind sau picioarele (la cea inferioara), fie mainile (cea superioara).
Reactiunea dupa spalatura se va face in pat, la indivizii slabi: ei se culca fara a se sterge si se inveselesc complet pana ce a aparut senzatia de caldura reactionala.
Cei care din punct de vedere al sanatatii sunt slabi si au neie de pat pentru reactiune, le indicam sa se ajute la aparitia acesteia prin frictionarea corpului cu mana goala, cand corpul este complet uscat dupa frictionare, pacientul se poate reaseza in pat cateva minute sau daca sanatatea bolnavului permite, el se poate imbraca si face miscare.
Pe langa scopul tonificarii generale, lotiunile pot fi folosite de cate ori o transpiratie spontana sau procata, se declara: astfel dupa transpiratie, ce apare la sfarsitul unui acces de febra, in timpul transpiratiei abundente la tuberculosi, dupa asudari procate de baile de aburi sau cele de soare etc. Astfel lotiunea in aceste cazuri este indicata nu numai pentru a inviora pielea deprimata de caldura, ci si pentru a curati deseurile care 'au fost eliminate prin transpiratie si care murdaresc si impurifica suprafata cutanata.

Spalaturile si umezirile partiale

Sunt utilizate nu numai ca mijloace de fortificare pentru incepatori (umezirea picioarelor seara inainte de culcare, lotiunea bratelor etc), dar cu caracter linistitor (calmant), local in acest sens, partea dureroasa va fi umezita si se va acoperi cu o carpa uscata (se aplica la: cap, ceafa, piept, burta, brate etc). Evaporarea produsa prin reactiune va mentine astfel locul dureros, la o temperatura calduta intr-un mediu umed, ceea ce constituie un excelent calmant.
Pentru a obtine un efect terapeutic scontat este obligatoriu a se respecta doua conditii si anume:
1) nu se va sterge apa lasata de spalatura, pentru a se lasa pe piele un mic strat umed pe care, un organism oricat de slabit, sa parvina totdeauna sa-l evaporeze singur;
2) a se feri de contactul direct cu aerul, utilizand rufe uscate care, r permite organismului sa scoata din reactiunea procata cele mai mari foloase.
Pentru cei care, in terapeutica naturista, apeleaza la tratamente utibzand lotiunile facem cateva recomandari:

- in apucarea lor, capul va fi ferit intotdeauna;

- daca temperatura corpului nu este egala peste tot, inainte de aplicarea lotiunii, ea va fi uniformizata prin frictionare cu mainile goale sau cu o flanela uscata;
- daca intervin frisoane in timpul lotiunii, terapeutica se va margini la o lotiune partiala si se va frictiona cu mana goala locul spalat si va fi imediat acoperit cu ceva uscat;
- lotiunea se va face intr-o incapere uscata si cu o temperatura normala;
- lotiunile se fac, de preferinta, dimineata la sculare, fie cu mijloc de reactiune dupa exercitiile musculare de dimineata, fie ca mijloc de regularizare a circulatiei generale a sangelui in piele, dupa o aplicatie mai localizata (compresii).

B- Comprese si fase

Aplicarea lor se face de obicei in pat si sunt mentinute pe piele un timp mai mult sau mai putin indelungat. Sunt aplicate cu ajutorul unei carpe de panza neapretata, careia i se da diferite grosimi prin indoiri multiple, dupa starea pacientului care urmeaza a fi tratat si dupa scopul urmarit si tratament. Astfel compresia dubla sau multipla, bine impregnata cu apa si des reinnoita, are o actiune calmanta in starile febrile, pe cand fasa, dintr-o singura grosime de panza, bine stoarsa si facand complet inconjurul corpului direct pe piele, este mai curand stimulanta. Compresele trebuie intotdeauna sa fie acoperite cu un invelis uscat, care impiedica evaporarea prea rapida a apei ce o contin, precum si racirea pacientului. Acest invelis exterior va fi de preferinta dintr-un prosop uscat, un postav, o stofa sau o cuvertura de lana si el va acoperi larg carpa uda a compresei, depasind-o din toate partile.
Nu se r folosi in acoperirea compreselor sau faselor materiale impermeabile caci, ele r impiedica evaporarea apei si respiratia cutanata si deci r actiona impotriva aplicarii corecte a tratamentului aplicat.
Atentie ! Toate aplicatiile hidrice se recomanda a se face cu o ora inainte sau cu cel putin trei ore dupa mesele principale. Durata compreselor este variabila in functie de scopul urmarit:
- in febra compresa groasa va fi ridicata imediat dupa ce ea s-a incalzit. Daca ridicand compresa se constata ca partea unde a fost aplicata s-a racit, ea se reacopera la loc si pacientului nu i se mai face nimic. Daca din contra, dupa ce compresa s-a incalzit, zona ramane tot fierbinte, se va pune o noua compresa, fie pe aceeasi parte a corpului, sau mai bine pe un loc diferit, ceea ce va permite pielii umede, unde a stat prima aplicatie, sa profite de caldura umeda ce se dezlta la suprafata sa. La fel se va proceda si cu infasurarile, cand r fi utilizate in caz de febra.
Se va recunoaste ca ele si-au facut lucrarea atunci cand dupa un timp oarecare (10-30 minute), se va constata ca de s-au incalzit, pe cand pielea a ramas mai rece. Atunci ele r fi ridicate avand grija sa se aplice bolnavului instructiunile ce le-am gasit absolut indispensabile la lotiune:

- adica lasarea uda a pielii si

- ferirea de contact cu aerul, prin invelirea cu rufe uscate

a pacientului.

Fasa va fi apoi repusa cu atat mai repede cu cat febra va avea tendinta sa se urce mai repede.
- in afara de febra, compresele ude sunt la fel de bine venite pentru a calma anumite dureri, cat si pentru a opri anumite miscari organice prea imperioase (diaree in exces), in timpul unei stimulari generale sau locale (oprirea unei hemoragii intestinale sau uterine, datorita atomiei vasculare etc), intr-un cuvant pentru a resili echilibrul fiziologic rupt.
Marea compresa anterioara \
Se aplica dintr-o bucata de panza indoita in doua, udata si acopera de la gat la sale. Timpul de aplicatie 30-45 minute.
Marea compresa abdominala
Utilizeaza acelasi tip de panza indoita in doua sau in patru si se aplica din spatele coapselor pana la jumatatea coapselor. Durata ei de actiune 30-60 minute.
Mica compresa abdominala este confectionata dintr-un prosop indoit in doua sau in patru si se aplica umeda pe burta.
Ea stimuleaza functionarea intestinelor si face sa dispara balonarea, diareea si fenomenele de meteori sm (gaze).
Aplicata seara, ea actioneaza si ca un calmant al sistemului ners si procura celor bolnavi de insomnie un somn linistit.
Ea ramane aplicata 30-60 minute. In cazul in care bolnavul a adormit ea va ramane sa fie scoasa dupa prima trezire.
In general, aceasta compresa poate fi urmata de doua sau trei umeziri ale abdomenului in timpul noptii.

Marea compresa posterioara sau dorsala
Structural este formata ca si aceea anterioara si acopera de la gat la fese, avand o durat de aplicare de 30-45 minute.
Mica compresa lombara - este analoaga celei abdominale si se aplica la nivelul rinichilor. Ea are actiune tonica asupra plexurilor nersi lombari si este extrem de utila in tratarea hemoragiilor organelor bazinului (rect, mitra, ca), in diaree etc, intr-un cuvant in cazurile unde o stimulare organica bine condusa poate aduce functiile fiziologice la echilibru, a le normaliza deci.
Durata aplicarii este de 30-45 minute.In ceea ce priveste fasele si ele prezinta o mare varietate in aplicare. Sunt cunoscute infasurari partiale (picioare, gambe, brate, gat, cap) care sa fie totdeauna din panza umeda, infasurata o singura data in jurul partii de vindecare si acoperita la randul ei de o alta panza uscata, de mai multe ori indoita, sau acoperita de o cuvertura de lana.
Fasa pentru picioare se poate aplica seara, inainte de culcare si va ramane aplicata pana la prima trezire de peste noapte.
Se utilizeaza deasemeni: micile infasurari, infasurarea stomacului sau centura uda, a carei varianta cu aplicare perineala o constituie ceea ce se numeste bandajul in T. Este deasemeni de amintit fasa bazinului care inconjoara stomacul, rinchii, fesele si coapsele si fasa toracica ce incojoara tot pieptul, de la buric la subtiori.
Durata aplicarii aceteia din urma este diferita dupa cum va fi utilizata pentru o afectiune febrila (apendicita, pneumonie) sau cand trebuie sa actioneze ca stimulent asupra organelor abdominale sau toracice. in primul caz durata va fi scurta, dar aplicatia va fi mai frecventa si alternata cu comprese.In al doilea caz ea va fi aplicata o ora sau chiar mai mult. In ceea ce priveste bandajul in T, el este destinat a tonifica organele genitale putand fi partial pana la prima trezire. in fine, avem jumatatea de fasa sau mica fasa care, este confectionata dintr-o panza indoita in doua si care inconjoara corpul de la subtiori la jumatatea salelor si fasa completa sau marea fasa, formata dintr-o panza simpla muiata in apa rece si bine stoarsa si in care se infasoara complet bolnavul, impreuna cu bratele, singur capul ramanand afara. Panza groasa se va infasura perfect pe pielea pacientului, iar peste ea bolnavul va fi invelit cu o alta panza uscata, dublata de o cuvertura de lana.
La aplicarea ei bolnavul va sta in pat. Fasa completa asigura o stimulare cu caracter general a organismului si daca el se bucura de o buna putere reactionala, ea va fi scoasa dupa 30 de minute. Dupa 30 de minute, actiunea fasei devine calmanta, caci corpul intreg este inconjurat de un strat subtire de apa calduta care, are actiune sedativa asupra functiilor fiziologice supraexcitate.
Nu putini bolnavi incep sa transpire dupa o ora de la aphcarea acestei fase, altii r reactiona tarziu. Daca nu s-a urmarit prin" aplicarea acestei fase decat o actiune pur stimulativa si regulatoare, nu se va astepta reincalzirea prea intensa a pacientului si in general se va scoate fasa dupa o ora, mai rar dupa doua. Daca seara, avem in vedere o actiune de eliminare a toxinelor si a deseurilor din corp, fasa se va lasa pana cand bolnavul va transpira abundent si in urma sudoratie se va face pacientului o spalare totala rece, dupa care el va fi acoperit cu haine uscate, fara a se sterge apa de pe el. Bolnavul va sta in pat asteptand reactiunea cel putin inca o ora. Asudarea prin fasa nu este cea mai buna solutie, caci ea obliga corpul sa reactioneze de doua ori la rand intr-un interval de timp scurt. Ea se va aplica doar in cazul unor indivizi robusti si nu se recomanda a se abuza de ea.

La aphcarea faselor reci se respecta intocmai regulile de

la aplicatiile cu comprese reci.

Comprese caldeIn afara aplicatiilor reci pot fi utilizate si aplicatii calde.
Acestea din urma se bucura foarte putin de calitati de stimulare a corpului omenesc, dar cum organismul nu cere totdeauna sa fie stimulat, ele au alte roluri si anume: de a calma sistemul ners, de a imbunatati circulatia sanguina in organele care au suferit o raceala (branhii, rinichi) sau a calma stomacul care sufera de un peristaltism intestinal exagerat si acompaniat de colici. >
O cataplasma aromatica incalzita aplicata pe picioare va deriva sangele catre partea de jos a corpului, permitand acestui sange sa curete si sa alunge materiile morbide, acumulate in tesuturile si articulatiile acestuia. *In inflamatiile superficiale este indicat a se intretine o congestiune activa a regiunii, care va permite o victorie mai rapida a organismului asupra infectiei. Compresa cu apa calda va fi buna in aceste cazuri, dar nimic nu va impiedica de a trata in acelasi timp restul corpului prin aplicatii reci, stimulante si regulatoare ale caldurii. Nu se va tine cont deci extrem de riguros de aplicatiile calde, iar acestea in functie de necesitati r fi alternate cu aplicatiile reci, dandu-se prioritate acestora din urma.