Adaptogenele sunt esente naturale uluitoare care ajuta corpul sa se adapteze la stres, sprijina functiile meolice normale si ajuta la resilirea echilibrului. Ele sporesc rezistenta corpului la factorii de agresiune fizici, biologici, emotionali si de mediu si asigura un raspuns defensiv la stresul cronic sau acut. Sunt deosebite de alte substante in capacitatea lor de a resili echilibrul hormonilor endocrini, de a modula sistemul imunitar si de a permite corpului sa-si mentina homeostaza optima.
Cunostintele despre adaptogene dateaza din urma cu mii de ani in India si China, dar studiul stiintific serios nu a inceput decat la sfarsitul anilor '40, cand oamenii de stiinta soetici au explorat beneficiile acestor substante in lupta impotriva stresului, in prevenirea si reducerea imbolnarii, in mentinerea homeostazei si in intarirea corpului.

DEFINIREA ADAPTOGENELORIn 1947, dr. Nikolai Lazarev definea un adaptogen drept un agent ce permite corpului sa contracareze un stresor fizic, chimic sau biologic ostil, prin sporirea nespecifica a rezistentei fata de un astfel de stres, permitand astfel organismului sa "se adapteze" la circumstante stresante.In 1968, Israel I. Brekhman, doctor in medicina, si dr. I.V. Dardymov au dat oficial o definitie functionala a adaptogenelor, dupa cum urmeaza:

1. Un adaptogen este netoxic pentru consumator.

2. Un adaptogen produce un raspuns nespecific in corp - o sporire a fortei de rezistenta impotriva multiplilor stresori, incluzand agenti fizici, chimic sau biologici.
3. Un adaptogen are o influenta normalizatoare asupra fiziologiei, indiferent de directia abaterii de la normele fiziologice cauzate de stresor.

(O discutie mai amanuntita prind acesti pionieri ai adaptogenelor este inclusa in modulul 3.)
Pe scurt, adaptogenele sunt netoxice, produc un raspuns defensiv nespecific la stres si au o influenta normalizatoare asupra corpului. Asa cum sunt definite, adaptogenele constituie o noua categorie de regulatori meolici homeostatici naturali.
Numerosi oameni de stiinta continua sa foloseasca aceasta definitie, care a fost publicata in anii '60. Totusi, nu exista in mod curent o definitie universala a termenului adaptogen. Nici o organizatie botanica sau stiintifica recunoscuta nu a avansat inca o definitie definitiva. Aceasta inseamna ca este in mod special important sa examinam cu atentie cele spuse deopotriva pe taramul stiintei si pe cel al medicinei traditionale. Tn unele cercuri s-a lasat la latitudinea fiecaruia sa judece (corect sau nu) daca o ta are proprietati adaptogene. sectiunea de fata prezinta diverse perspective asupra adaptogenelor. La finalul analizei, speram ca stiinta si traditia sa iasa deopotriva inngatoare.
Definirea de catre Brekhman si Dardymov a proprietatilor adaptogenelor a fost facuta cu aproximativ patruzeci de ani in urma. Cerintele fundamentale ale adaptogenelor au ramas aceleasi pana in ultimii ani, cand noi cercetari si noi preocupari au produs noi interpretari ale definitiei originale. Unele dintre aceste clasificari si interpretari sunt prezentate in continuare.

Adaptogenele sunt netoxice
Adaptogenele trebuie sa fie netoxice (nevatamatoare). Ele trebuie sa provoace efecte secundare minime asupra sanatatii fizice sau mentale. S-a discutat putin despre aceasta cerinta si se pare ca este standardul cel mai acceptat.
Spre exemplu, exista do ca radacina de bryonia {Bryonia alba) poate avea proprietati adaptogene. Totusi, deoarece aceasta ta e potential toxica, am decis sa nu o includem in lista noastra de adaptogene. Ea este larg utilizata ca remediu homeopatic.

Adaptogenele produc un raspuns defensiv nespecific la stres
Pentru a clarifica, un raspuns nespecific intr-un organism implica puterea de rezistenta sau adaptare - construirea de "energie adaptiva" pentru a mentine corpul in echilibru atunci cand este afectat de stresori multipli sau de influente vatamatoare. Raspuns nespecific inseamna, de asemenea, ca adaptogenele stimuleaza, activeaza sau promoveaza un raspuns in moduri nespecifice multiple, inclusiv construirea unei rezerve de energie adaptiva.
In mod ideal, aceasta rezerva e folosita atunci cand este necesar, ca raspuns la un stresor prezent mai curand decat pentru a goli celulele de energie tala. Stimulente precum amfetaminele sunt exemple de substante care pot goli celulele de energie tala.

Adaptogenele au o influenta normalizatoare asupra corpului

S-a spus de catre unii cercetatori ca adaptogenele sporesc capacitatea naturala bipolara de echilibrare homeostatica a corpului si ajuta revenirea la normal a sistemelor fiziologice stresate, indiferent de directia abaterii anormale. Aceasta influenta normalizatoare implica capacitatea adaptogenelor pentru un efect bidirectional asupra functiei fiziologice. Aceasta este foarte neobisnuit si i-a condus pe unii observatori sa declare ca adaptogenele au "inteligenta", in realitate, acest impact asupra mecanismului de control homeostatic al corpului a nedumerit numerosi farmacologi conventionali occidentali.

Adaptogenele produc schimbari in corp datorita stimularii si echilibrarii a numeroase sisteme, inclusiv sistemele neuroendo-crin si imunitar. Ele sunt capabile fie de diminuarea actitatii sistemelor hiperfunctionale, fie de intarirea actitatii sistemelor hipofunctionale, avand astfel un efect normalizator.
Ginsengul asiatic este un exemplu de adaptogen care a demonstrat capacitatea de a induce bidirectionalitate de-a lungul diferitelor cai meolice si de a crea un efect normalizator. Printre ingredientele active gasite in ginsengul asiatic se afla substante numite ginsenoside. Planta contine ginsenoside Rgl, care pot stimula sistemul nervos, si ginsenoside Rb1, care il calmeaza. Aceasta ilustreaza capacitatea ginsengului de a induce multiple actitati bidirectionale.
In contrast, daca o ta medicinala sau medicament actioneaza numai intr-o maniera unidirectionala, exista un potential mai mare de a provoca probleme sau de a inrautati dezechilibrele preexistente din anumiti indizi. Acesta este motivul pentru care adaptogenele nu sunt administrate de obicei doar pentru o singura actiune terapeutica. in loc de a utiliza adaptogenele numai pentru tensiune sanguina ridicata, ele pot fi utilizate pentru a normaliza tensiunea sanguina, fie ca este usor crescuta, fie ca este prea scazuta.
Adaptogenele trebuie sa demonstreze o influenta normaliza-toare asupra sistemelor de reglare a corpului, incluzand sistemele neuroendocrin si imunitar. Locurile secundare ale actiunii adap-togenelor includ ficatul, sistemul cardiovascular, rinichii si pancreasul.
Este cunoscut ca cele mai multe, daca nu toate adaptogenele au de asemenea proprietati hepatoprotectoare (protejeaza ficatul), cardioprotectoare (protejeaza inima), chemo-radiativ-protectoare (protejeaza impotriva efectelor chemoterapiei si radioterapiei), anticarcinogene (anticanceroase) si antiinflamatoare. De fapt, atunci cand examinam aceste te indeaproape, gasim numeroase si felurite insusiri tamaduitoare ale adaptogenelor.

Tonice, antioxidanti si amfotere
Multe te pot avea proprietati adaptogene sau tonice fara a fi adevarate adaptogene.
Deoarece adaptogenele sporesc energia adaptiva, ele pot fi considerate tonice conform definitiei care spune ca tonicele sunt substante ce alina starile de slabiciune ale organismului. Plantele tonice sunt importante in medicina chineza, in care principala lor functie este de a suplimenta deficientele si de a spori energia si sanatatea. Un tonic poate fi luat zilnic, de obicei fara efecte secundare.
O teorie sustine ca adaptogenele functioneaza in primul rand datorita efectelor antioxidante si de anihilare a radicalilor liberi. Desi aceasta teorie e partial corecta, ea este inadecvata pentru a explica efectele totale ale acestor remedii. Astfel, desi adaptogenele sunt antioxidanti, a avea proprietati antioxidante (precum ceaiul verde, rozmarinul si afinul) nu este suficient pentru a face o substanta adaptogena.
Adaptogenele pot avea, de asemenea, efecte amfoterice. Un amfoter este o substanta care normalizeaza functiile unui organ sau sistem din corp. Ganditi-va la amfoteri ca "hrana sanatoasa pentru un organ". Exemplele includ gherghinul pentru sistemul cardiovascular sau ovazul laptos proaspat pentru sistemul nervos. Aceste te medicinale sunt amfotere, dar nu sunt adaptogene. Adaptogenele actioneaza ca amfotere cu spectru limitat pentru organismele i, dar ele au rareori un efect pronuntat doar asupra unui anumit organ sau sistem. Conceptul "un singur medicament pentru o singura boala" nu se aplica in folosirea adaptogenelor.