a Principalii constituenti cunoscuti (lucrarile Luciei Randoin).

Compozitia este apropiata de cea a griului.

Pentru 100 g: 52 g de apa; 4 g de protide; 2,6 g de lipide; 40 g de glucide (amidon); 1 g de cenusi cu jumatate de potasiu; mai mult zinc, cupru, mangan, de asemenea: fosfor; magneziu; sulf; sodiu; calciu. Vitamine: B (mai ales B1 si B2); C (50 mg la 100 g cit in lamiie).

Fruct de mare valoare calorica: 200 de calorii la 100 g. Galen o recomanda (la-vremea lui).

a Proprietati:

-

Energetic.

Remineralizant.

Tonic, muscular, nervos, nos.

Antianemic.

Stomahic.

Antiseptic.

a Indicatii:

Castana

fruct de iarna prin excelenta

trebuie consumata coapta si bine prajita. Putem sa facem din ea alimentul de rezistenta. Este recomandata astenicilor fizici si intelectuali, anemicilor, copiilor, batrmilor, convalescentilor, persoanelor predispuse la varice si la hemoroizi. Constituie un aliment de economie, care va face mari servicii mun- . citorilor cu munci care cer forta, sportivilor. Ca piure, este excelenta pentru dispeptici, convalescenti, batrihi.

Castana este contraindicata diabeticilor.

N.B.
1) Compozitia castanei (L. Randoin).
2) Pentru a pastra castanele proaspete timp de mai multe luni, se vor pune, pe masura recoltarii, in vase cu toarte, umplute cu apa rece. Dupa aproximativ douazeci de ore, se scot si se lasa sase scurga, ferite de soare. Apoi se aseaza, in straturi in nisip uscat.
3) Castana a facut parte odinioara din farmacopeea noastra, intrucit ureaza in prima editie din 1818. Productia ei in Franta este in neta scadere. Asigura mai ales pregatirea maroanelor glasate, a cremelor de castane (lichioruri). In forma de castane naturale, sunt utilizate mai ales de sarbatori, pentru prepararea curcanilor. De semnalat ca dintr-o productie de.circa 50 000 de tone, jumatate este destinata hranei porcilor si oilor.
Declinul acesta are mai murte cauze: se maninca din ce in ce mai putine castane proaspete, considerate ca "hrana de tara saraca" si renegate in tara noastra "evoluata".1
Pretul de vinzare al castanelor, pe productie, este extrem de scazut.

In Dauphine, castanii n-au mai fost reinnoiti de ' secole si sint frecnt atinsi de boala cernelii asa incit castaneriile se raresc si dau un randament scazut. Pe rsantii masivului Belledonne si in valea Gresivaudanului, castanele sint marunte, dar dulci si cu o savoare deosebita, in vreme ce in regiunea Dauphineului-de-Jos, regiune cu pamin-turi reci, castanele, categoric mai mari, dar mai putin parfumate, sint adesea utilizate pentru pregatirea maroanelor glasate.
Scoarta lor a fost folosita odinioara ca antidiuretic, gratie bogatiei in tanin (GreUer). Mai este inca folosita pentru cultura de afini (prof. Pourrat, prof. Coeur Colocviu despre tele medicinale, Grenoble, iunie 1974).
4) in legatura cu castana, gastronomii vor fi cu siguranta interesati de ceea ce, in Eltia, valizanii numesc brizoleea.
Este vorba despre o mincare regionala, constituita din castane prajite, brinza, vin nou (must) sau, in lipsa lui, vin alb din Valais.
Reteta este lesne de realizat: se coc (sau se prajesc) maroanele cum obisnuiesc sa faca cei cu "castane calde", dupa ce ti-ai procurat un enorm vacherin

o varietate de svaiter sau orice alta brinza din regiune, cu pasta moale (le Bagnes fiind cea mai renumita, dar si le Conches, kOrisiere sau le Simplon). Principiu? Castanele fiind coapte, trebuie sa le asociem cu o brinza moale. Se cunoaste pregatirea castanelor: le crestam inainte de a le praji; in Valais sint unse usor cu ulei ca sa fie mai crocante. Masa: o castana, de fiecare data cu o bucata de brinza. Dupa o jumatate de ora, te simti reconfortat. Ca sa inchei, dupa o cafea buna, un pahar de abricotina sau de ghnlpi (varietatea de absint din regiunile inalte ale muntilor).
Si apoi, reteta castanelor oparite, pronita din Limousin: se curata castanele de coaja si se introduc intr-o marmita speciala, din fonta, a carei parte inferioara, rotunda si pintecoasa, are diametrul superior diametrului gitului. Le acoperim cu apa si le dam in clocot. Luam marmita de pe foc in momentul cind apa se "onduleaza". Apoi, cu un fel de X mare, din lemn, numit kchouvadou, ale carei ramuri de jos le introducem in marmita, facem miscari repezi, semicirculare, pentru a desprinde pielita castanelor prin frecarea lor de peretele de jos al recipientului. Castanele se ridica la suprafata, albe. Le clatim bine si tapetam fundul marmitei, in prealabil curatat, cu cartofi bine spalati, cu pielita cu tot. Asezam deasupra castanele si le fierbem fara apa, la un foc puternic, circa 40 de minute.

Se consuma in chip de aperiti imbietoare (amuse-gueule) inainte de masa.