Principalii constituenti cunoscuti: foarte bogata in tamina C: 150 '200 mg la 100 g de
fructe in medie (cel mai bogat continut dintre toate fructele). Vitamina acesteia este, ativ cu alte fructe, foarte sila fata de temperatura si de oxigen (lucrarile lui R. Charonnat si ale lui L. Beauquesne, L. Randoin si P. Fournier).
Un sirop de casis sau coacaz-negru nu pierde decit 15% din tamina C in cursul primului an si 70% in cursul celui de-al doilea. Probabil ca acesta este efectul substantelor inhibitoare ale oxidatiilor care distrug
acidul ascorbic (tamina P sau C, mai ales).
Pe de alta parte, la 100 g mai contine: protide 0,9 g;
glucide 10 14 g; fosfor 34 mg; clor 15 mg; sodiu 3 mg; potasiu 872 mg;
magneziu 17 mg; calciu 60 mg (L. Randoin). Deci, o mare bogatie in elemente minerale, mai ales alcalizante (potasiu, magneziu, calciu) in care ratia noastra alimentara este adesea saraca (L. Binet). Deopotriva contine 2,53,5% acizi liberi (acid malic, emulsina. pectina) si pigmenti anto-cianici si flavonici.
Proprietati si indicatii:
Analoage celor din frunze de coacaz: reumatismele, artritismul, guta, diareea, hepatismul.
Pe de alta parte, in scorbut,
oboseala generala, surmenaj.
Contra anghinei: consumul
fructelor si gargara cu decoctul lor (50 g la litrul de apa).
O Prepararea lichiorului de coacaze negre:
1 kg de boabe foarte coapte, 2 g de scortisoara si 12 g de cuisoare. Lasam totul sa se macereze o luna in 3 litri de tuica, impreuna cu 730 g de
zahar din trestie de zahar. Recipientul il agitam in fiecare zi. Apoi zdrobim
fructele si strecuram printr-o pinza, storcind-o. Filtram si turnam in sticle.
# Alte retete utile si placute:
Vin din coaeize: lasam sa se macereze boabele trei zile, in n rosu. Apoi, strecuram printr-o sita si amestecam cu un sirop de zahar, la cald.
Crema de coacaze: se pun boabele uscate intr-o sticla, alternind cu straturi de zahar pudra. Astupam sticla si lasam sa se macereze mai multe luni, clatinind sticla din cind in cind. Continutul se filtreaza si rezulta un lichior cu o aroma delicioasa. Trebuie sa socotim 56 sticle pline cu boabe pentru a obtine o sticla de crema.
Prin distilarea fructelor se obtine un alcool alb de foarte buna calitate.
N.B.
1) In secolul al XVIII-lea, coacazul era socotit "un fruct prielnic longetatii umane". De aceea; abatele P. Baitty de Montaran scria in printa lui, in 1712: "Nu exista nimeni care, and gradini, sa nu trebuiasca sa teze un mare numar de coacazi pentru nevoile familiei sale". Leon Binet, care citeaza cuntele acestea, n-a sovait "sa aplice sfatul" ca dealtfel, numerosi alti beneficiari constienti. Dupa cum se stie, ca sa-ti asiguri o frumoasa tatie, este de ajuns, sa pui butasi in noiembrie, la 1 m sau 1,50 m interval.
2) intr-o publicatie consacrata coacazului, L. Binet incheia cu urmatoarele cunte: "La extremitatea lii este sectorul albinelor, al acestor minunate insecte cart pleaca in cautarea nectarului si ne dau
mierea (in afara de
laptisorul de matca, de
polen si de un venin utilizat in terapeutica). Acest remarcabil aliment ne permite sa luptam contra ravagiilor rstei si asigura o indulcire fericita a infuziilor, adevarate elemente de sanatate, dintre care urmatoarele trei sint preferatele noastre: infuzia de frunze de coacaz dimineata, infuzia de
menta la prinz si ceaiul de tei seara. Cura de diureza, veti spune dumneavoastra! Dar
cura de dezintoxicare, cura tonica si cura calmanta, de asemenea".
3) Zona culturii coacazului se intinde, pe Coasta de Azur, pe 70 km lungime, cu o latime de 36 km.
4) Infuzie antireumalismala:
Frunze de coacaz100 g
Frunze de frasin
Somnitati inflorite de cretusca
sau barba-caprei).,.
1 lingura de
supa la o cana de apa in clocot. Trei sau patru cani pe zi (H. leclerc).
5) Cpntra intepaturilor de insecte, striti frunze de coacaz si frecati cu ele.locul dureros.
