Principalii constituenti cunoscuti: analiza varietatii pinceau negru (Girari si Linder, 1895J.
Pulpa Piele Simburi
Apa-.. 72,92 64,32 30,45
Zahar fermenil . 23,51
Crema de tartru. 0,52 0,92
Acid tartric liber 0,29
Acid malic si altii . 0,29
Materii azotate 0,38
Materii nedozate.. 1,80
Materii minerale. 0,15 2,09 1,81
Lignoase insolubile___ 0,43 32,43 53,19
Acizi liberi. 0,36
Acizi latili 0,76
Tamn . 1,16 3,50
Ulei 7,69
Materii rasinoase . 2,60In cenusi: potasiu (62%); mangan; calciu; magneziu; sodiu; oxid de fier si de magneziu; clor; siliciu (2,182%); acid fosforic (17%); iod; arsenic.
Foarte bogat in vitamine: A (50 u%); B (200 u %); mai putin in vitamina C; Factori vitaminici P, substante protectoare vasculare, farabile acuitatii vizuale.
Contine 120150 g de zaharuri la 1 kg (glucoza si levuloza), direct asimilabile.
Strugurele negru contine un colorant: enocianina, care este un tonic. atie cu
laptele uman:
Lapte Sucul strugurelui
Apa. 87 75A
Materii azotate.. 1,5 1,7
Materii minerale.. 0,4 1,3
Zahar 11 1230
De aceea, pentru Herpin, sucul strugurelui este un "fel de
lapte vegetal".
Valoare calorica importanta: peste 900 calorii la kg.
Proprietati
Foarte digest.
Energetic muscular si ners.
Remineralizant.
Anlitoxic (drenor organic).
Stimulent si decongestionant hepatic.
Racoritor.
Colagog.
Diuretic.
Laxativ (si antiputrescibil).
Reintineritor cutanat (uz extern).
a Indicatii:
Anemie, convalescente, demineralizare.
Sarcina (ca banana, cireasa, fraga, coacaza, para, marul).
Surmenaj, astenie.
Sporturi de rezistenta.
Stari acute, febrile.
Congestia ficatului si a splinei.
Temperamente bilioase si sanguine.
Artritism, reumatism, guta, litiaze.
Pletora, obezitate.
Nefrite, azotemie, edeme.
Intoxicatii.
Tulburari ale hipertensiunii.
Tulburari digestive (dispepsii).
Constipatie, enterita.
Dermatoze (eczeme, furunculoza).
ingrijirea tenului.
a Mod de folosire:
Uz intern:
Sa se spele cu atentie strugurele in apa curgatoare, din cauza sulfatului de cupru pe care il contine dupa stropirea viei.
1. Cura ie struguri: 1 kg
2 kg pe zi (7001 -400 g de suc); de consumat exclusiv. Diuretic, laxativ, eliminator al acidului uric, proaca o hipersecretie biliara. Indicat dispepticilor, constipatilor, litiazi-eilor biliari si urinari, artriticilor, deopotriva contra intoxicatiilor cronice mercuriale si saturnale, contra dermatozelor, a hemoroizilor si a anumitor tuberculoze pulmonare (H. Leclerc).
Pentru H. Leclerc, cei mai buni struguri sint varietatea de struguri sasla de la Fontainebleau, pineau, petit gris, pineau negru de Bour-gogne, pineau alb, morillon (negru), riesling, galben din Jura.
Obezitate: doua zile din zece, sa se consume exclusiv struguri (1,200 kg pe zi).
Dezintoxicare: 3 paharele de suc (must) in fiecare zi, intre mese.
2. Strugurina: dulceata in care strugurele serveste ca excipient
de mere,
pere si de gutui, este laxativa.
3. Sucul rezultat inainte de maturitate (verju) este racoritor, folosit in starile febrile, ca si contra angbinelor, stomatitelor si henuw ptiziilor.
4. Mustul: sucul de
strugure copt este
diuretic si laxativ.
5. Stafida, curatata de simburi, are in mod vadit aceleasi virtuti ca boabele proaspete. in plus, este foarte energetica si inzestrata cu proprietati de indulcire si pectorale. Indicata de afectiunile pulmonare, traheile, renale, cale, hepatice.
5. Seva de primavara (lacrimile vitei de vie): 1 lingurita de
cafea dimineata, contra litiazelor urinare, biliare si a pietrelor.
6. Uleiul din simburi de strugure: extractia unui ulei, din simburii de struguri, dateaza, in realitate, de la inceputul secolului al XlX-lea; acest corp gras n-a fost studiat decit in cursul ultimului razboi mondial.
Analiza a evidentiat bogatia in acizi grasi polinesaturati (circa 85%) si in factori vitaminici E. De aceea, acest subprodus al exploatarilor vinicole este preconizat de unii autori in dietetica hipercolesterolemicilor ?i a persoanelor atinse de afectiuni cardiovasculare. Compozitia uleiu-ui de simburi de struguri este silita la temperatura obisnuita. O fierbere de doua sau de trei ore, la o temperatura nu prea inalta, nu aduce, pare-se, formarea niciunui produs toxic.
Uz extern:
Sucul in lotiuni pentru fata, aplicate cu ajutorul unui tampon de vata. Se lasa sa se zvinte zece minute si se spala cu apa incropita, in care s-a pus un pic de bicarbonat de sodiu.
Seva primaverii: in comprese, pe plagi (cicatrizant); in colir contra oftalmiilor
Pentru camuflarea tncaruntirii: folositi preparatul obtinut pu-nind la fiert 4 g de sulfat de fier in 250 g de vin rosu. inmuiem pieptenul cu care ne piept anim citeva minute in fiecare zi, timp de cincisprezece-douazeci de zile. Lasam
parul sa se zvinte in ie. Se reia tratamentul de doua ori pe saptamina.