Exista numeroase cai de a clasifica adaptogenele. Cele ce urmeaza sunt priviri generale acoperind geografia (locurile unde adaptogenele cresc) si clasificarea botanica (conform opiniilor curente ale botan isti lor). Acestea vor fi urmate de o sectiune mult mai sta asupra compozitiei fitochimice a adaptogenelor.
Pentru informatii suplimentare asupra utilizarii adaptogenelor in cadrul diverselor sisteme medicale (chinezesc, ayurvedic, occidental) si energeticii lor, monografiile individuale din partea a doua. Pentru informatii suplimentare asupra clasificarii adaptogenelor conform beneficiilor terapeutice si sistemelor corpului, modulul 6.
Cum si unde cresc adaptogenele
Adaptogenele s-au adaptat la mediile lor de viata, incluzand vremea rece de la altitudini inalte si alte conditii solicitante. Daca aceste plante se pot adapta atat de bine, probabil ca ele ne pot ajuta sa ne adaptam la schimbarile extreme curente ale vremii pe care le intampinam la nivel global.
Unele adaptogene se gasesc in regiunile montane accidentate (ginsengul american, cordyceps, rhodiola si shilajit). Varietati de cordyceps au fost gasite la altitudini de circa 5000 de metri, iar rhodiola creste in Siberia la altitudini de peste 3000 de metri deasupra nivelului marii. Rhodiola este un exemplu de planta care s-a adaptat la conditii vitrege de mediu, incluzand altitudinea inalta, frigul extrem, nivelul scazut al oxigenului atmosferic si iradiatia intensa a razelor soarelui. Aceasta conditionare a afectat cu siguranta chimia plantei si efectele sale cand este folosita ca remediu fitoterapeutic.
Alte adaptogene au radacini medicinale carora le sunt necesari multi ani pentru a se matura. Acestea includ ginsengul american (peste sapte ani), ginsengul asiatic (cinci pana la 12 ani), rhodiola (cinci pana la opt ani), astragalus (patru pana la cinci ani), he shou wu (trei pana la patru ani), lemnul-dulce (trei pana la patru ani), rhaponticum (trei la patru ani), shatari (trei ani) si dang shen (trei ani). Energia concentrata si nutrientii plantelor au fost inmagazinati in radacini, iar radacinile mature sunt punctul culminant al anilor de crestere si adaptare.
Oarecum neobisnuit pentru adaptogene, ashwagandha,
busuiocul sfant si jiaogulan sunt exceptional de usor de cultit si gata de recoltat in mai putin de un an.
Majoritatea adaptogenelor cunoscute sunt originare din China, India, Coreea si Rusia. Cate cresc de asemenea in Europa si America de Nord. intrucat cercetatorii continua sa investigheze peste 250 000 de specii de plante cunoscute, este foarte probabil ca adaptogene suplimentare sa fie descoperite in Africa, Australia si cele doua Americi.
Clasificarea speciilor de plante
Toate plantele, inclusiv adaptogenele, sunt clasificate conform unui sistem stiintific, cunoscut drept nomenclatura botanica.
tele sunt clasificate in categorii bazate pe trasaturi comune. Fiecare specie face parte dintr-o familie cu denumirile terminate in -aceae (sufixul latin care indica o familie de plante). Fiecare specie are de asemenea un binom latin - o denumire constand din doi termeni latini.
Farmacopeea Statelor Unite si Administratia Americana pentru Medicamente si Hrana utilizeaza deopotri denumirile comune standard gasite in Herbs of Commerce,J5 o publicatie a American Herbal Products Association16, in vigoare din ianuarie 2006. Aceste denumiri sunt necesare pentru a denumi suplimentele alimentare comercializate. Totusi, unii botanisti prefera sa utilizeze diferite denumiri bazate pe popularitatea si traditia regionala. Denumirile utilizate pe parcursul acestei lucrari sunt in primul rand conforme cu tele medicinale comercializate, cu cate exceptii.
